Baliţchi, pe parcursul activităţii Dvs, în calitate de Director General al Serviciului Vamal al RM, care au fost cele mai importante  schimbări  în activitatea instituţiei? 

Din 2010 sa reușit să promovăm și implementăm mai multe modernizări în activitatea vamală. Acțiunile noastre au fost focusate în cîteva direcții prioritare și anume: 1)- asigurarea colectării veniturilor vamale în bugetul statului; 2)- simplificarea procedurilor vamale; 3) – prevenirea și combaterea fraudelor transfrontaliere. Pe fiecare domeniu au fost stabilite acțiuni prioritare și indicii de performanță, analiza cărora ne permite să vorbim astăzi despre realizări și tendințe pozitive.  Pentru noi este important, că progresele în modernizarea sistemului vamal național sunt apreciate și de partenerii noștri internaționali, și mediul de afaceri, cu care avem un parteneriat și colaborare transparentă.

  • Tot mai mulţi operatori economici preferă procedura de declarare electronică, care este motivul şi care sunt avantajele acestei proceduri?

Implementarea procedurii de declarare electronică a fost un pas foarte important în  modernizarea procedurilor vamale, ori în UE și alte state, vămuire electronică reprezintă o prioritate și declarare pe hîrtie deja devine o excepție. În acest sens,  vama Moldovei se racordează totalmente conceptului european de Vama electronică (e-customs). Cum corect ați menționat,  că numărul agenților economici care au trecut la vămuire electronică este în continuă creștere și este o tendința foarte pozitivă. Astfel, dacă în 2014 erau înregistrate doar zeci de declaraţii electronice la export, astăzi numărul acestora a crescut, în doar cîteva luni, pînă la 40% din totalul exporturilor, iar pînă finele anului 2015, noi sperăm că tot exportul va fi realizat exclusiv electronic. Începînd cu 1 martie 2015, toți agenții economici pot declara electronic nu doar exportul dar și importul de mărfuri. Odată cu lansarea declarării electronice au fost create 9 posturi vamale virtuale/electronice care asigură procesarea declarațiilor vamale, depuse de agenții economici din toate regiunile țării.În cadrul posturilor electronice toate actele vamale sînt perfectate prin intermediul sistemului automatizat, exclusiv în format electronic, iar mărfurile pot fi transportate direct la frontieră, în cazul exportului sau la depozitul agentului economic, în cazul importului, fără a fi necesară prezentarea acestora la postul vamal intern.Alt factor este nu mai puțin important și anume  că vămuirea electronică, prin definiţie, elimină contactul direct între agentul economic şi colaboratorul vamal. Astfel, se minimizează riscurile de corupţie, iar întreagă procedura devine absolut transparentă şi supravegheată în regim on-line.În retrospectivă, la prima etapă sa dezvoltat procedura vămuirii electronice a mărfurilor la export, – punînd accent pe promovarea și susținerea producătorilor autohtoni și facilitarea exportului de produse moldovenești pe piețele externe de desfacere.Odată cu eliminarea documentelor pe suport de hîrtie şi trecerea la procesarea doar electronică a tranzacţiilor de export, Serviciul Vamal a oferit posibilitatea producătorilor de a deveni mai competitivi pe piaţa străină, minimizînd timpul de vămuire şi reducîndu-le considerabil costurile aferente exportului produselor autohtone. Pe viitor planificăm să extindem declarare electronică pentru toate regimurile vamale, și în acest sens lucrăm cu suportul partenerilor de dezvoltare la modernizarea Sistemului Informațional Vamal.

  • În canalele mediatice a apărut o noutate precum că serviciul vamal în luna iulie a lansat un proiect pilot de recunoaştere a operatorilor economici autorizaţi din UE. Ințelegem că este încă un pas spre realizarea Acordului de Asociere cu UE. Ce presupune acest proiect și care sunt perspectivele acestuia pentru comerțul cu UE?

 

Întradevăr, începînd cu 1 iulie, a.c. Serviciul Vamal în colaborare cu Autoritatea vamală din România și cu sprijinul Comisiei Europene implementează proiectul-pilot privind recunoașterea Agențior Economici Autorizați (AEO) din UE la postul vamal de frontieră Leușeni. Obiectivul general al proiectului pilot este  simplificarea procedurii de trecere a frontierei pentru agenții economici nu doar din Romînia dar din orice  stat-membru UE care dețin Certificate AEO. Pentru aceste companii la punctul de trecere Leușeni  au fost create condiții necesare pentru traversarea rapidă a frontierei. Astfel, transportul ce aparține AEO traversează fronteiră în regim prioritar, pe o banda specială dedicata acestora. Totodată, luînd în considerare gradul de conformare a acestor companii, atestat prin certificatul AEO, aceștea sunt scutite de mai multe forme de control vamal. Sigur în final această duce la  economisirea timpului și reducerea costurilor operaționale aferente traficului transfrontalier. Proiectul se bazează pe mecanismele de cooperare transfrontalieră, implementate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi de Direcţia Generală a Vămilor din România începînd cu 2010, care au fost apreciate de reprezentanții Comisiei Europene. Acest proiect-pilot va fi implementat pănă finele anului ca ulterior să trecem la o nouă etapă și anume recunoașterea reciprocă a AEO între RM și UE. Această și este obiectului stipulat în Acordul de Asociere, și deja ne apropiem spre realizarea acestuia. De menționat că în RM avem deja 89  companii care dețin statutul AEO și aceștea au  dreptul să declară mărfurile cu un număr mai redus de controale, să beneficieze de procedura simplificată de vămuire la domiciliu (fără a prezenta mărfuri și acte la postul vamal), și traversarea în regim prioritar a frontierei.

  • Promovarea exporturilor în UE este un obiectiv la nivel național. În acest sens, cum SV contribuie la susţinerea exportatorilor autoxtoni care comercializează produse pe piața UE?

La inițiativa Serviciului Vamal, a fost Hotarîriea de Guvern care se referă la procedura simplificată de certificare a originii la export în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Acest document este elaborat în conformitate cu angajamentele asumate de RM prin semnarea Acordului de Asociere și are drept scop simplificarea procedurii de confirmare a originii mărfurilor autohtone care sînt exportate în UE în regim preferențial (cu scutire de taxe vamale).Hotarîrea determină procedura de eliberare de către Serviciul Vamal a certificatului de exportator aprobat și se bazează pe prevederile Codului Vamal care stipulează expres condițiile necesare să fie întrunite de solicitantul acestui statut preferențial. Mai mult, agenții economici care vor obține statut de exportator aprobat, vor beneficia de dreptul de a confirma originea preferențială a mărfurilor pe proprie răspundere. Această presupune că exportatorii aprobați nu vor mai apela la organul vamal pentru eliberarea certificatului de origine, dar vor confirma origine desinestatator prin completarea declaraţiilor pe factură (declaraţiilor de origine).De menţionat, că procedura în cauză vine în susținerea exportului de mărfuri autohtone în spațiul european, reduce considerabil costuri și timpul necesar confirmării originii.

  • Anterior în vamă se creau rînduri şi mai multi reprezentanţi ai mediului de afacere erau nemulţumiţi. Actualmente se atestă o redresare evidentă la acest capitol, vă rugăm să ne relataţi ce a fost realizat în acest sens.

Timpuri cînd vama verifica practic toate mijloacele de transport deja este în trecut. SV a depășit etapă cînd controlului au fost suspuse majoritatea tranzacțiilor, și asta datorită dezvoltării principiului selectivității, bazat pe analiza de risc. Prin această și se explică reducerea ponderii controlului vamal fizic, / numit culoarul roșu de control vamal.  Acest indice are o tendința pozitivă, fiind înregistrată o diminuare semnificativă la import de la 50% în 2009 pînă la 14,8% în 2015. Mai mult, de la începutul anului curent sunt rezultative și operaţiunile la export fiind repartzate la control doar 2 % pe roşu.Aceste rezultate apropie  Serviciului Vamal al Republicii Moldova la nivelul autorităților vamale din statele membre ale UE.În baza analizei de risc și tehnologii moderne ajustate la standardele itnernaționale, Serviciul Vamal a dezvoltat capacitățile de a selecta pentru control fizic doar tranzacțiie suspecte de fraudă și evaziuni fiscale, și să le direcționeze pe coluarul roșu spre efectuarea controlului detaliat. Totodată prin aceasta se reduc controalele pentru tranzacțiile fără risc, ceea ce denotă sporirea gradului de conformare benevolă a agenților economici la respectarea legislației vamale. Pe parcursul ultimilor ani au fost implementate noi mecanisme de faciltare a traficului transfrontalier. Concomitent au fost acordate mai multe beneficii agenților economici de încredere.

  • Cunoaștem deja despre culoarele verde și roșu, dar ce reprezintă culoarul Albastru de control vamal? Înțelegem că este o practică nouă introdusă în Autoritatea Vamală din Republica Moldova.   Ce ar fi cazul să cunoască toţi agenţii economici ?

 Da. Din punct de vedere tehnic, dacă pînă acum sistemul informațional vamal ASYCUDA World distribuia declarațiile vamale în baza analizei de risc pe 3 culoare de vămuire (respectiv verde- fără control, galben- controlul documentelor și roșu – controlul mărfurilor), acum se va pune în aplicare încă un culoar de vămuire -culoarul albastru, care va selecta declarațiile vamale pentru control ulterior. Declarațiilor selectate pe culoarul albastru li se va acorda liber de vamă fără careva controale, însă acestea vor fi supuse unei reverificări ulterioare. Acest control se va realiza de către organul vamal din oficiu, în baza actelor anexate la Declarație vamală și nu va implica intervenția în activitatea agentului economic, cu excepția situațiilor în care se vor constata unele abateri de la reglementările vamale. Această procedura simplificată se va aplica tranzacțiilor și agenților economici care nu prezintă risc sporit de fraudă și nu necesită efectuarea controlului fizic al mărfurilor. În acest mod, autoritatea vamală continuă să promoveze conformarea benevolă la respectarea reglementărilor vamale, simplificînd procedurile de import/export pentru companiile credibile. În calitate de impact această schimbare va conduce la eliberarea mărfurilor și mijloacelor de transport fără reținere și respectiv la reducerea timpului de vămuire și a costurilor aferente staționării transportului în vamă. Serviciul Vamal își propune să redirecționeze capacitățile instituționale spre a două linie de control și să simplifice la maximum formalitățile la momentul trecerii frontierei și vămuirii mărfurilor.

  • Din informaţia parvenită de la unii reprezentanţi ai mediului de afacere reiese că a scăzut considerabil durata staţionării în vamă şi nemijlocit vămuirea mărfurilor, ce a-ţi putea să ne comunicaţi la acest capitol?

 Unul din indicatorii cheie de performanță a Serviciului Vamal este durata vămuirii – vizibilă și palpabilă de fiecare agent economic care declară mărfurile. La acest capitol vama Republicii Moldova a înregistrat o tendință fermă de micșorare a timpului de vămuire. Astăzi, durata vămuirii, nu o mai calculăm în ore dar vorbim de minute. Dacă în 2009 perfectarea declarației pe coluarul verde într-un post vamal intern în mediu a constituit o oră și 40 min, atunci prin simplificarea și automatizarea procedurilor vamale, în ziua de astăzi declarantul poate să-și ridice declarația vamală cu ștampila liber de vamă în 20 de minute. Este înbucurător faptul că cetățenii a căror părere a fost solicitată au împărtășit aceeași afirmație. Serviciul Vamal este pe deplin angajat în implementarea cu succes a tuturor obiectivelor de armonizare a sistemului vamal național cu standardele UE, în vederea eficientizării sistemului de administrare vamală în domeniul facilitării comerţului internaţional, calităţii serviciilor prestate şi asigurării securităţii frontierei de stat.

  • Dacă să ne referim la alt domeniu- cel de antifraudă – ce schimbări și realizări a înregistrat Serviciul Vamal în ultimii ani?

În vederea fortificării  capacităților de prevenire și combatere a fraudelor vamale, precum și a facilitării comerțului și transportului internațional, Serviciul Vamal a creat un instrument a schimbului de informații între subdiviziunile vamale denumit ”Rapoarte suspiciuni fraudă”. Această măsura a fost introdusă în anul 2010, având ca scop aplicarea uniformă a principiilor analizei de risc în procesul controlului vamal. Important: Completarea Raportului Suspiciuni Fraudă are loc doar în urma analizei de risc sau în cazul existenței unor suspiciuni motivate, bazate pe argumente și documente. Mai mult, de regulă rapoartele sunt întocmite la posturile vamale de frontieră. Dacă până nu demult, acestea erau întocmite pe suport de hârtie, făcând  procesarea informației mai complicată și anevoioasă, din anul 2012 evidența rapoartelor primite/expediate de către birourile/posturile vamale se efectuează în format electronic. Acest fapt permite, inspectorului vamal, la procesarea declaraţiei vamale să analizeze toate suspiciunile indicate la frontieră, dacă ele există.

În baza a 354 raporturi suspiciuni fraude expediate în primele 6 luni ale anului 2015, au fost depistate 46 iregularități, ceea ce constituie cu 9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, au fost aplicate amenzi contravenționale, iar suma drepturilor de import recalculate pentru perioada vizată se estimează la circa 190 mii lei. Acest fapt se datorează eficientizării sistemului de inteligenţă şi analiză de risc. Utilizarea scanerelor cu raze ”X-Ray” în cadrul efectuării controlului vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport reprezintă o altă metodă eficientă de control vamal. Îmbinarea acestor două instrumente de control permite scanarea unui număr redus de unităţi de transport, dar obţinerea unor rezultate importante. Birourile vamale, care au în gestiune scanere cu raze ”X-Ray”, supun unitățile auto controlului vamal nedistructiv, ca regulă, doar în baza rezultatelor activității de analiză de risc la nivel local și regional. În prima jumătate a anului 2015 au fost supuse scanării 15% unități de transport cu marfă și 8% unități de transport fără marfă. Ca rezultat, a fost prevenită transportarea frauduloasă şi declararea neautentică a mărfurilor în 21 cazuri.

  • Atuci cînd un reprezentat din busines doreşte să adreseze o informaţie sau un călător care doreşte să plece/sosească în/din Italia, unde şi cu cine poate să se consulte, să adreseze întrebări şi respectiv să primească răspunsuri calificate?

În dorinţa de a informa la timp, în mod accesibil şi profesionist cetăţenii, comunitatea de afaceri Serviicul Vamal a lansat un serviciu nou – centrul de apel- Call center. Din momentul lansării Centrul de apel este foarte solicitat de cetățenii din țară și de peste hotare, care doresc să se consulte privind regulile de trecere a fronteirei. Totodată în cadrul call center funcționează și linia anticorupție, unde pot fi semnalate informaţii referitoare la abuz de serviciu, sau situații ce necesită implicare operativă. Eficiența call center a SV a fost recunoscută de societatea civilă, astfel, conform raportului Transparency international din Moldova, SV este lider la capitolul calitatea liniei fierbinte și este poziționat pe primul loc împreună cu CNA din totalul de 20 de autorități publice.

  • Este adevărat, că Serviciul Vamal este unica instituţie de stat care este certificată ISO9001:2008?

Serviciul Vamal este prima autoritate publică din Republica Moldova, care a reuşit să implementeze un Sistem de Management al Calităţii conform Standardului ISO, și acest obiectiv este în corelare cu Programul de reformare a serviciilor publice, aprobat de Guvern.Remarcăm faptul, că întreg sistemul vamal, compus din aparatul central și 7 B irouri vamale a fost certificat conform standardului ISO eliberat de organismul de certificare internațional. Obţinerea Certificatului ISO 9001:2008 vine să confirme corespunderea activității vamale standardelor şi totodată că instituţia tinde spre perfecţionare continuă.

  • Care este rolul Serviciului Vamal în colectarea şi completarea bugetului de stat?

Eficiența administrării veniturilor vamale este un indicator prioritar cît pentru Guvern, atît și pentru cetățenii și societatea în întregime, deoarece cu toții conștientizăm importanța corectitudinii și plenitudinii încasării veniturilor vamale și că fiecare leu transferat în bugetul de stat de către organele vamale este strict necesar pentru realizarea politicilor publice ale Guvernul. Toate eforturile depuse se reflectă în ponderea semnificativă a încasărilor veniturilor vamale în bugetul de stat, care constituie circa 80% în volumul total al veniturilor bugetului de stat. Atingerea țintelor la capitolul venituri vamale rămîne a fi o preocupare premordială a SV și în acest sens și în continuare sunt promovate instrumente noi de administrare vamală, care au ca impact la plata impozitelor. Totodată se pune accent și asupra instrumentelor antifraudă, care asigură prevenirea tentativelor de evaziuni fiscale.