Dacă a te hrăni este important pentru a continuare să trăiești, a te hrăni bine este fundamental pentru a trăi într-un mod eficient. Respectarea unei diete înțelese ca regim alimentar corect, înseamnă beneficierea de cele mai mari avantaje de la hrană, pentru sănătate și eficiență. Însă, există o dietă valabilă pentru toți și net superioară calitativ alteia? Stilul alimentar al unui popor este întotdeauna legat de tradițiile sale, inclusiv milenare. În pofida globalizării obiceiurilor și comportamentelor ne conduce spre o omologare a obișnuințelor nutriționale, cultura alimentară a unui popor este încă, din fericire, în opinia mea, legată de mediul ambiant, tradițiile și condițiile sociale și economice ale societății. Modelul alimentar italian este considerat de știința nutriției unul corect prin excelență și ar trebui urmat datorită calității principiilor sale nutriționale. Așa-numita dietă mediteraneană păstrează pînă astăzi multe aspecte ale celei tradiționale: bucate naturale, fără aditivi sau conservanți chimici ce se consumă proaspete sau timp de cîteva zile. Studiile efectuate în mai multe episoade și în diferite țări din lume au demonstrat că mortalitatea din cauza cardiopatiei ischemice este net inferioară la popoarele ce locuiesc în bazinul mediteranei. Mortalitatea mai înaltă la alte popoare este atribuită unei diete ce include o cantitate substanțială de grăsimi sature (cele ce se conțin în carnea grasă,mezeluri, prăjeli de orice tip, unt, untură, margarină și orice altă grăsime hidrogenată, lapte gras, smîntînă, cașcaval gras, ouă, salamuri etc.). Știința alimentației împarte dieta cotidiană astfel: 10 % din calorii trebuie să provină din proteine, 30% din grăsimi și 60% din hidrați de carbon. Analizînd alimentația de tip mediteranean vom observa că aceasta conține în medie cantitățile indicate mai sus și de fapt aceasta prevede: 55-60% hidrați de carbon din care circa 80% complecși (pîine, preferabil integrală, paste, din grîu dur sau din alte cereale, orez,porumb etc.) și 20% di zăharuri simple. 10-15% Proteine din care 60% de origine animală (carne mai ales albă, pește albastru etc.) și 40% de origine vegetală (legume). 25-30% Grăsimi (prevalînd uleiul de măsline, untul, untura etc.). Carnea trebuie să fie puțină, iar preferința trebuie dată celei albe, mai puțin bogate în colesterol și peștelui, preferabil albastru (sardea, hering scrumbie, acul-de- mare etc.) bogat în grăsimi insature, îndeosebi omega 3. În dieta mediteraneană sînt folosite puține grăsimi adăugate, folosind în principal uleiul de măsline stors la rece, bineînțeles bogat în vitamine care au proprietăți antioxidante și de protecție asupra celulelor organismului. Un loc deosebit îl ocupă legumele definite drept carnea săracului deoarece în mod natural sînt bogate în proteine nobile, bineînțeles că nu de origine animală. Din familia legumelor fac parte fasolea, lintea,năutul, mazărea (cele mai răspîndite), fără a omite însă bobul, soia, cafeluțele etc. Una din deosebirile dietei mediteranene este prezența așa-ziselor feluri unice care combină felul întîi cu felul doi (paste și fasole, paste și năut, linte, mazăre, bob etc.). Chiar și pastele drese cu sos de carne cu sau fără adaos de cașcaval și ulei de măsline stors la rece, sînt un fel unic al bucătăriei mediteranene tradiționale, la fel ca supele de verdețuri sau legume, pizza, mozzarella și roșiile (celebra caprese). Nu va lipsi niciodată porția de fructe și legume bogată în antioxidanți care apără de bolile cardiovasculare și unele forme de cancer. Un capitol deosebit îl constutuie roșiile care au ajuns în atenția medicinei moderne deoarece sînt bogate în licopen, substanță capabilă de a proteja de cancerul de prostată. Procedeul urmat de pregătire a conservelor de roșii (sosul) mărește disponibilitatea acestei substanțe. Vinul este un alt aliment de larg consum al dietei mediteranene, dar trebuie să fim atenți la calorii. Trei pahare de vin echivalează cu o porție abundentă de paste. Vinul produs prin metodele tradiționale, fără adaos de de substanțe conservante, consumat în cantități moderate (un pahar pe zi) are efecte de protecție deoarece este bogat natural în antioxidanți care combat efectele negative ale acizilor grași contenuți în bucate. Un principiu cardinal al dietei este distribuirea meselor în cinci părți, trei principale (mic dejun, prînz șicină) și două de sprijin (gustarea de la mijlocul dimineții și cea dintre prînz și cină).
Poftă bună!!
