Academicianul Boris GAINA s-a născut la 17 august 1947 în satul Chiţcanii Vechi, r-nul Teleneşti. După ce a absolvit școala medie din satul natal, și-a făcut studiile la Institutul Politehnic din Chișinău „Serghei Lazo” (1965-1970). În anul 1973 susține cu succes examenele de admitere la doctorantură în cadrul Institutului Unional de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Vinificaţiei şi Viticulturii „Magaraci” (IUCŞVV) din or. Yalta (Crimeea). Este cercetător ştiinţific superior şi şef adjunct al Secţiei Vinuri Speciale la IUCŞVV „Magaraci” (1973-1979), şef al Secţiei Oenologie a Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în Viticultură şi Vinificaţie al AŞP „Vierul” (1979-1990), stagiar la Institutul de Oenologie din or. Bordeaux (Franţa) (1981-1982), director ştiinţific Oenologie al Institutului Naţional al Viei şi Vinului (1990- 2004), secretar ştiinţific general al AŞM (2004-2008), academician coordonator al Secției Științe Agricole a AȘM (2008-prezent).
Oenolog cu domeniul ştiinţific: biotehnologia alimentară şi tehnologia vitivinicolă. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1992), profesor universitar (1993), membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995), membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2007), doctor Honoris Cauza al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul (2014), academician de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România (2016).
Întreaga activitate științifică a academicianului Boris Gaina a fost totalmente consacrată problemelor ştiinţifice, inovaţionale şi de transfer tehnologic din domeniul vinificaţiei și viticulturii Republicii Moldova. Investigaţiile oenologice, uvologice şi biotehnologice realizate de savant au fost bazate integral pe conceptul, conform căruia asigurarea şi garantarea unui produs vinicol performant și competitiv este posibil nu doar prin ameliorarea calităţii strugurilor de viţă de vie, dar şi prin utilizarea tehnologiilor și utilajelor noi contemporane de prelucrare a materiei prime viticole. Continuând și dezvoltând tradițiile școlii moldovenești de vinificație, fondate de membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, Erou al Muncii, Petru Ungurean, Domnia Sa a propus o gamă largă de procedee tehnologice ce asigură menținerea la un nivel optimal a proceselor de oxido-reducere și garantează aroma specifică, culoarea nativă și tipicitatea vinurilor obținute din soiurile nobile europene, dar și din cele autohtone, specifice condițiilor pedoclimatice ale spațiului dintre Prut şi Nistru.
Pentru prima dată, de către Dl academician Gaina, a fost formulat principiul fundamental al sinergismului dintre enzimele β-glicozidazice cu produsele decuplării terpenolilor din precursorii de arome a glicozidelor şi al metabolismelor specifice a bacteriilor malolactice de transformare a acidului malic în cel lactic. În baza acestui principiu teoretic a fost realizat cu succes un procedeu tehnologic mixt în vinificaţia primară – atacul concomitent al precursorilor de arome de către β-glicozidaze şi al acidului malic de către malatdehidrogenaze. Efectul obţinut constă în evitarea inhibării enzimelor glicozidazice de către glucoza din mustul în fermentare, cu sporirea de 2 ori a conţinutului în terpenoli şi de 3 ori a activităţii fermentului bacterian malatdehidrogenaza în vinul brut obţinut, cu un efect considerabil la dezacidifierea acestuia de către bacteriile Leuconostoc oinos sau Lactobacilus plantarum.
A elaborat noi metode de imobilizare a proteinazelor şi pectinazelor, de determinare a activităţii p-difenoloxidazei în oenologie, a creat primele bioreactoare în flux continuu pentru stabilizarea proteolitică a sucurilor şi vinurilor, a aplicat în practică tehnologia complexă de cules mecanizat a strugurilor şi de procesare a materiei prime la vinuri tari şi distilate.
În colaborare cu savanţii francezi, a studiat şi a recomandat producerea sucurilor, concentratelor şi vinurilor ecologice/biologice în baza substituirii pesticidelor sistematice cu biopreparate inofensive. Conlucrarea cu toxicologii din Franţa şi Rusia s-a încununat cu elaborarea unor metode noi de detoxicare a mustului şi vinurilor de patulină, amine biogenetice, şi metale toxice. Studiile biochimice ale soiurilor noi cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici au contribuit la explicarea rolului compuşilor cu C6 în catenă (hexanul cis- şi transderivate) la formarea aminelor erbacee ale sucului şi vinurilor.
A fost selectată suşa de levuri Schizosaccharomyces acidodevoratus „Vierul Y-282” şi elaborată instalaţia de dezacidulare a vinurilor. Rezultatul colaborării cu savanţii de la Institutul de Biochimie „A. Bach” din Moscova s-a soldat cu elaborarea unei metode originale de determinare spectrofotometrică a gradului de atac al bobiţelor de către Bafritys tinerea (nobil şi vulgar). Studiul comparativ al utilajului tehnologic vinicol produs în ţările Uniunii Europene şi ale CSI a facilitat argumentarea ştiinţifică a renovării fabricilor de vinificaţie primară din Moldova pentru perioada 2000-2020.
Rezultatul studiului comun cu oenologii din Franţa asupra stejarului din speciile Quercus robur şi Quercus petrae cultivat în Moldova au demonstrat perspectiva utilizării lui în industria vinurilor şi distilatelor (coniac, calvados, brandy etc.). Ameliorarea calităţilor organoleptice ale produselor vinicole este o dovadă incontestabilă a influenţei benefice a factorilor pedoecologici de creştere a stejarului Quercus robur şi Quercus petrae în Republica Moldova asupra conţinutului biochimic al extractelor din materialele de stejar în furfural, whiskylactone, elagitanine şi aldehide aromatice, utilizate actualmente cu succes la intensificarea maturizării şi ameliorarea calităţii vinurilor „boise” şi distilatelor tip „brandy” şi „divin”. Impactul cercetărilor fundamentale şi al lucrărilor practice realizate constă în perfecţionarea tehnologiei şi ameliorarea calităţii vinurilor şi distilatelor, excluderea importului de vase şi materiale din stejar, lansarea exportului materialelor şi butoaielor din stejarul secular al speciei Quercus crescut în Moldova, în ţările Uniunii Europene. A fost demonstrat ştiinţific şi confirmat în mod practic faptul că stejarul din Republica Moldova, după structura morfologică, conţinutul fizico-chimic şi biochimic al lemnului, calităţii băuturilor obţinute tip „boise”, nu cedează celui din regiunile din centrul Franţei, din ţinutul Transcarpatic al Ucrainei şi cel Carpatic al României. Datorită acestei lucrări fundamentale realizate în 2000-2009 în colaborare cu Şcoala Naţională Superioară Agronomică din Montpellier – Franţa (prof. Jean- Louis Puech), calitatea stejarului moldovenesc a fost recunoscută pe plan mondial, iar rezultatele ei au avut o rezonanţă ştiinţifică internaţională.
A argumentat ştiinţific posibilitatea creării şi implementării în practica vinicolă a bioreactoarelor cu enzime proteolitice (β-glicozidazice şi pectolitice), imobilizate pe suport neutru (silohrom sau silicagel) prin metode ecologice de sorbţie şi adsorbţie, care au permis pentru prima dată în domeniul oenologiei realizarea depolimerizării substanţelor coloidale (proteine, precursorii de arome, polizaharide) din must, suc şi vin, asigurându-se stabilitatea coloidală garantată şi calitatea înaltă a produselor din struguri. Efectul scontat mai ţine şi de utilizarea efectivă a enzimelor imobilizate în procese biotehnologice din industria alimentară; excluderea sporirii conţinutului proteinei enzimatice în produsele tratate, care poate condiţiona tulburări proteice în băuturi, asigura realizarea procedeelor în flux continuu în mod controlat şi în sistem automatizat computerizat.
A elaborat conceptul conform căruia varietăţile din Vitis vinifera Chardonnay şi Pinot noir (Pinot franc) totalmente corespund cerinţelor agrobiologice ale climatului continental şi solului fertil al Republicii Moldova. Prin studiul complex al multiplelor clone ale acestor varietăţi, prin selectarea de masive cu soluri uşoare, nisipo-argiloase şi a masivelor cu expoziţii sudice şi sud-vestice, precum şi prin perfecţionarea tehnologiei enzimatice de maceraţie – vinificaţie a mustuielii din aceste varietăţi, s-a atins o creştere a suprafeţelor ocupate de aceste cultivare de o sută de ori în timp de zece ani (1996-2007), cu un volum de cca 100 mii tone de struguri şi o gamă întreagă de vinuri de calitate excepţională „Chardonnay”, „Pinot” (de soi sau de cupaje albe, roze şi roşii ). Aceste vinuri cu indicaţii geografice protejate au fost menţionate cu multiple distincţii internaţionale şi se exportă astăzi cu succes în Germania, Olanda, Polonia, Cehia, Belarus, Ucraina, Rusia şi România.
O atenţie deosebită în activitatea ştiinţifică a academicianului-oenolog Boris Gaina a fost acordată studiului posibilităţilor reale de obţinere a strugurilor şi vinurilor ecologice în condiţiile Republicii Moldova bazat pe soiuri noi, precum şi pe biopreparate viticole. În anii 1995- 2000 a argumentat o nouă direcţie în aspect teoretic şi practic prin care s-a demonstrat posibilitatea obţinerii produselor vitivinicole „ecologice”, inofensive, igienice şi sanocreatologice, în baza utilizării soiurilor din selecţia intraspecifică a speciei Vitis vinifera cu Vitis amurenzis, Vitis rotundifolia şi Vitis Labrusca. Drept rezultat, a devenit coautor a soiurilor noi: Legenda, Riton, Luminiţa, Viorica, Alb de Ialoveni, Muscat de Ialoveni, Suruceni alb, Bianca, Hibernal ş. a.
În calitate de expert oenolog a prezentat rapoarte ştiinţifice la UNESCO, în Franţa, Germania, Bulgaria, Luxemburg, China, România, Ucraina, Rusia, Polonia, Belarus, Georgia, Ungaria, etc.
Rezultatele investigaţiilor realizate au fost publicate în circa 600 lucrări ştiinţifice, inclusiv 21 monografii (3 cu coautori-savanţi din Franţa) , între care: Via, Vinul şi Civilizaţia (2000); Produse ecologice vitivinicole (2002); Экологически чистое винодельческое производство (2004, în colab.); Bazele teoretice ale utilizării stejarului în oenologia practică (2005, în co lab.); Uvologie şi oenologie (2006, în colab.); Oenoxilul – preparat ecologic pentru protecția plantelor (2010 în colab.); Produse secundare vitivinicole (2012 în colab.); Pagini din istoria și actualitatea viticulturii (2015, în colab.); Enciclopedie de viticultură ecologică (2017, în colab.). Este autor a 53 de brevete de invenţii, 35 de mărci de vinuri și 17 acte normative naţionale. A pregătit 5 doctori în ştiinţe tehnice.
În postura de academician coordonator al Secției Științe Agricole, Domnia Sa a continuat tradițiile acestei Secții de științe concepute de membrii Academiei Ilie Untilă, Petru Paton, Teodor Furdui și Simion TOMA, orientând activitatea ei spre mobilizarea comunității ştiinţifice de profil agricol şi crearea oportunităţilor necesare întru acordarea suportului ştiinţific agriculturii în scopul asigurării securităţii alimentare şi siguranţei alimentelor, componente indispensabile ale securităţii naţionale a ţării.
A fost desemnat Personalitate a anului 1993 în domeniul oenologiei – distincţie internaţională a Marelui Juriu din Paris; este laureat al Premiului AȘM, 2012, Premiului Academiei Oamenilor de Știință din România “Gherasim Constantinescu”, 2015, Cavaler al Uniunii Rabelais a Vinificatorilor din Chinon, Franţa; deţine „Medalia В. Е. Таиров”, „Medalia jubiliară 70 de ani de la crearea primelor instituții de cercetare și 55 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei”, „Diploma de Onoare a Asociaţiei Viticultorilor şi Vinificatorilor din Dijon, Franţa”, „Diploma de Onoare a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova”, „Diploma de Onoare a Universității Agrare de Stat din Moldova”.