Ala MindicanuStimată doamnă Ala Mîndîcanu, înainte de a pleca în Canada, Dvs ați fost Decan al Facultății de Jurnalism la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Care ar fi după părerea Dvs situația în Republica Moldova în domeniul pregătirii tinerilor jurnaliști?

Nu doar pregatirea academică a jurnaliștilor influențează calitatea jurnalismului. Este importantă și atmosfera din societate. Dacă societatea nu solicită un produs de calitate, i se va servi ceea ce dorește.

Cu alte cuvinte, dacă jurnaliștii buni nu sunt apreciați de publicul larg și de mai marii zilei, nici școala nu va avea motivația să-i formeze.Ce înseamnă un jurnalist bun? Cineva care a) mânuiește bine condeiul, b) cunoaște în detalii subiectul despre care scrie și c) informează cititorul echidistant și calificat despre subiectul dezbătut. Mânuiesc oare condeiul (camera, microfonul) jurnaliștii de azi? Universitățile nu acordă nicio atenție limbii române. Limbajul presei scrise, precum și cel al radioului și televiziunii, abundă în greșeli elementare de limbă, de stil, de logică.

Îmi amintesc că pe timpuri era o tradiție bună la Chișinău. Constantin Tănase, Vasile Butnaru, Valentin Mândâcanu, Vlad Pohilă și alți specialiști în domeniu făceau periodic analiza limbajului presei, menționau greșelile apărute și ofereau soluții. Îmi amintesc cum am participat la câteva întâlniri de acest fel la Casa Presei din Chișinău și ce succes aveau la tinerii jurnaliști aceste întâlniri sau, cum am spune astăzi, „master class”. Din păcate, astăzi nici universitățile, nici Academia de Științe, nici presa însăși nu acordă limbii române atenția cuvenită. Fiecare face ce vrea, scrie cum îl duce capul, iar societatea nu sancționează sub nicio formă agramațiile și inadvertențele lingvistice care au invadat presa scrisă și vorbită.Sunt oare tinerii jurnaliști instruiți să cunoască subiectele despre care scriu? Mă tem că nu. Școala de jurnalism nu oferă nici cunoștințe generale în domenii precum ar fi economia, istoria, politica, educația etc.

Îmi amintesc de anul când am devenit decan. Țin minte bine că printre profesorii facultății erau câteva persoane care abia terminaseră studiile și nu aveau nicio zi de experiență în niciun domeniu. Cum credeți, ce cunoștințe poate oferi studenților această categorie de dascăli? Și cum poate respecta jurnalistul  principiul deontologic al echidistanței, dacă mediile aparțin cuiva anume, iar „stăpânul” cere loialitate necondiționată? Sistemul de pregătire a tinerilor jurnaliști este precar, dar nu este numai vina școlii. E o problemă a întregii societăți. Învățământul superior, alături de sistemul judiciar, politic etc,  trebuie să treacă printr-o reformă dură, căreia i se opune, din păcate, întreaga societate.Să sperăm că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană se va întâmpla în următorii ani și situația se va schimba.

  • În ce mod credeți că ar trebui să fie protejată și favorizată libertatea presei?

Libertatea presei nu poate fi protejată în condițiile unui sistem judiciar corupt.  Dacă judecătorul este omul „cuiva”, iar jurnalistul este omul „altcuiva”, despre ce libertate vorbim?

  • Credeți că în condițiile actuale presa din Republica Moldova este influențată de factorul politic?

Presa din Republica Moldova are aceleași metehne ca și întreaga societate. Respectiv, factorul politic își spune cuvântul și aici.

  • Ce propuneri ați putea formula pentru ca presa de la noi să devină mai imparțială, mai curajoasă, mai asigurată din punct de vedere material – deci, mai liberă?

Nu poți reforma domeniul jurnalisticii decât în contextul reformei generale – politice, economice și judiciare.