În data de 30 octombrie și respectiv 13 noiembrie 2016, în Republica Moldova s-au organizat alegeri prezidențiale. La o distanță de aproape două decenii, cetățenii Republicii Moldova și-au exercitat din nou dreptul constituțional, prin care și-au exprimat opțiunea de vot, desemnând în fruntea țării candidatul preferat la fotoliul de Președinte. Alegerile prezidențiale s-au organizat în două tururi, din motiv că nici unul dintre concurenții pretendenți la funcția de Președinte nu a fost declarat câștigător din primul tur, în situația în care legislația prevede că învingător e desemnat candidatul înscris în cursă care obține nu mai puțin de 51% din voturile alegătorilor. A urmat turul doi și lupta s-a dat între primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie 2016 – Igor Dodon şi Maia Sandu. A acumulat cele mai multe voturi – cel dintâi. Printr-un aviz, Curtea Constituțională (CC) urmează să confirme sau să infirme legalitatea alegerilor, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către instanțele de judecată a contestațiilor depuse.

Revenind la rădăcini, cum s-a ajuns la organizarea alegerilor prezidențiale în Republica Moldova anului 2016? Istoria spune că ultima dată când cetățenii acestei țări au ales prin vot direct Președintele a fost în anul 2000. Luna lui mărțișor a anului curent aduce cu sine nu doar primăvara, dar și posibilitatea organizării alegerilor directe din nou. Răspunsul îl găsim în Hotărârea din 4 martie 2016 a CC, prin care modificările art. 78 din Constituția Republicii Moldova sunt declarate neconstituționale, astfel Constituția țării noastre se reîntoarce la redacția anterioară, decizându-se revenirea la alegerea Șefului statului direct de către popor. Ulterior, Parlamentul a stabilit și data alegerilor prezidențiale.

Alegerile prezidențiale reprezintă acea formă de alegeri, care au loc într-o singură zi, pe întreg teritoriul țării și se caracterizează prin acțiunea de desemnare a Președintelui țării. O definiție exactă nu găsim nici în dicționarul explicativ, nici în Codul Electoral. Prevederile capitolului I, ediția 2016, propun noțiunea generală de alegeri, în cazul în care nu se face vreo specificare, cuprinde și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. Această noțiune vizează acțiunile cetățenilor, partidelor și altor organizații social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale și altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea și înregistrarea candidaților, efectuarea agitației electorale, votarea și constatarea rezultatelor votării, precum și alte acțiuni electorale.

Descoperiți particularitățile alegerilor prezidențiale cunoscând în primul rând că dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani (orice cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot, aflat în străinătate), cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege. Orice cetățean care deține pașaportul Republicii Moldova a avut dreptul să voteze, indiferent în ce colț de lume s-a aflat, doar deplasându-se în localitățile unde au fost deschise secții de votare. În această ordine de idei, Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat o hotărâre prin care a permis cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, aflați peste hotarele țării în ziua alegerilor Președintelui Republicii Moldova, să participe la votare în baza pașaportului cetățeanului Republicii Moldova cu termen de valabilitate expirat. Astfel, s-a luat în considerare experiența alegerilor trecute pentru ca cetățenii ce dețin pașaport expirat să nu fie privați de dreptul de a alege. Reglementările adoptate fiind citite, amintim că cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor s-au aflat în străinătate au putut vota la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova sau în alte localităţi, constituite cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective.

Fiecare birou electoral al secției de votare (BESV) constituit în afara țării a activat începând cu orele 07.00 până la ora 21.00, ora locală a țării unde se află secția de votare. Membrii birourilor electorale din afara țării au beneficiat de seminare de instruire desfășurate de Centrul de Instruire Continuă în domeniul Electoral (CICDE) pe lângă CEC. Astfel, funcționarii electorali din cadrul BESV constituite pe teritoriul Federației Ruse au fost instruiți cu privire la responsabilitățile acestora în cadrul alegerilor prezidențiale. În premieră, ca modalitate de instruire a fost utilizată conferința video. De asemenea, reprezentanți ai Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE), desemnați drept președinți în BESV de peste hotare, au participat la un seminar de instruire cu aceeași tematică. În același timp, CICDE a utilizat platforma E-learning ca metodă de instruire la distanță. Orice cetățean aflat în diasporă o poate găsi pe site-ul www.cicde.md. CICDE a transmis MAEIE materiale didactice pentru toate BESV constituite peste hotarele țării – manualele membrilor birourilor electorale, axa timpului, pașii de numărare a voturilor, precum și carnetele de lucru ale președintelui și secretarului BESV.

În cadrul alegerilor prezidențiale 2016, s-a stabilit organizarea a 100 de secţii de votare peste hotarele ţării, mai mult cu 5 secții de votare față de alegerile parlamentare din 2014, iar pentru 95 secții de votare, a fost tipărit numărul maxim de buletine de 3000 bucăți pentru o secție. S-a remarcat că în anumite secții de votare constituite în afara țării numărul solicitărilor buletinelor de vot din partea cetățenilor a fost mai mare de 3000, plafon maxim admis și distribuit către secțiile de votare din străinătate. Aceste cazuri au fost atestate în secțiile de votare constituite în Canada, Federația Rusă, Irlanda, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Republica Franceză și Republica Italiană. În acest context, este relevant de menționat că în cel puțin 2 dintre aceste țări, Canada și Republica Federală Germania, constituirea secțiilor de votare este permisă, potrivit legislației naționale a statelor respective, doar pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare. La final, s-a constatat că în 15 secții de votare constituite în afara țării nu au fost suficiente buletine de vot. Iată de ce la BESV din afara țării au fost depuse sesizări, contestații, solicitări privind exercitarea dreptului de vot din partea cetățenilor atât în mod individual, cât și sesizări colective. Numărul total al acestora a fost de 4031.

Statistic vorbind, în ziua de 30 octombrie 2016, în secţiile de votare din străinătate s-au prezentat la vot 67205 de alegători, iar la turul II din 13 noiembrie 2016 – 138720 de alegători, număr record în afara ţării din istoria alegerilor în Republica Moldova. În diagrama nr. 1 și 2 vedem care a fost evoluția votului din diasporă de-a lungul timpului și diferența dublă a prezenței la vot în diasporă în turul doi. În Republica Italiană, prezența la vot arată conform

Pe rețele de socializare a luat naștere o mobilizare fără precedent a cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare, care se susțineau reciproc și se încurajau să meargă la vot. Totodată, cetățenii moldoveni își ofereau cazare, transport, se ajutau în orice fel, cu condiția ca fiecare să meargă să își exercite dreptul constituțional.

Poveste fără sfârșit nu există, iar în situația respectivă denumită și “tema mobilizării fără precedent a diasporei” se cer elaborate propuneri de îmbunătățire a legislației electorale, pentru ca orice alegător să-și poată exercita liber și nestingherit dreptul de vot, în contextul în care buchia Constituției recunoaște și consacră următoarele: „Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral.” Aceste rânduri ne demonstrează existența unei contradicții între realitate și cuvântul legii. Alegerile prezidențiale 2016 au fost un examen dificil pentru instituțiile implicate în organizarea și desfășurarea lor, dar și pentru fiecare cetățean în parte. Un lucru e cert, prezența mare la vot a diasporei a confirmat că cetățenii Republicii Moldova au voință cât carul, se pot mobiliza în timp record și arată că le pasă de baștină, indiferent cât de departe sunt.

Autor: Cristina Berlinschii

Centrul de Instruire Continuă în domeniul Electoral (CICDE)

mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119

Email: [email protected]