Academia de Științe a Moldovei a găzduit, pe 23 iunie, Atelierul de lucru „Securitatea alimentară prin prisma asocierii la Programul UE Orizont Europa”, desfășurat în format online, în cadrul Platformei „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor”, coordonată de Rodica Sturza, prof. univ., dr. hab. în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, Facultatea Tehnologia Alimentelor, care a fost și moderatoarea evenimentului.

În mesajul său de salut, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a menționat că atelierul dat ține de o platformă științifică, alături de alte trei platforme, inițiate de AȘM acum un an și jumătate, în cadrul acestora au fost susținute prelegeri importante, cu o participare largă a cercetătorilor și experților, inclusiv de peste hotare. Președintele AȘM i-a mulțumit prof. Rodica STURZA că a selectat acest moment pentru desfășurarea atelierului respectiv, or, actualmente se negociază asocierea R. Moldova la Programul comunitar Orizont Europa, iar comunitatea științifică trebuie să fie pregătită pentru o participare cât mai largă la concursuri din cadrul acestui program. Participarea nu înseamnă numai șanse de a câștiga granturi, dar și a fi competitivi, a aduce excelența științifică în laboratoare, a subliniat președintele AȘM.

Atelierul a inclus, în prima parte, două prezentări ale rezultatelor obținute în cadrul proiectelor de stat, expuse de dr., conf. univ. Aurica CHIRSANOV, șef Departament Alimentație și Nutriție, Facultatea Tehnologia Alimentelor, UTM – „Particularitățile consumului de sare, zahăr și grăsimi trans în Republica Moldova”; dr., conf. univ. Rodica SIMINIUC – „Abordări nutriționale în eradicarea tulburărilor corelate consumului de gluten”. Cea de-a doua parte, a vizat oportunitățile de aderare la programele europene de cercetare-inovare, axate pe domeniul alimentație, nutriție, siguranța alimentelor, agricultură durabilă și bioeconomie – dr. hab., prof. Rodica Sturza.

În prezentarea sa, dr., conf. univ. Aurica CHIRSANOV a menționat că R. Moldova se confruntă cu o dublă povară a alimentației neechilibrate și incorecte. Pe de o parte, se atestă malnutriție și deficiențe nutriționale caracteristice țărilor în curs de dezvoltare, iar pe de altă parte, supraponderalitate și obezitate caracteristice țărilor dezvoltate. „6% dintre copiii cu vârsta de până la 5 ani au întârzierea staturii, condiționată de insuficiența energetică cronică, iar o cincime din copii suferă de anemie. Aproximativ o treime dintre femeile aflate la vârsta fertilă și mai mult de 40% dintre femeile însărcinate au anemie. Jumătate din populația adultă este supraponderală sau obeză. Acest lucru duce la o sporire a numărului de cazuri de boli cardiovasculare și obezitate, care, în contextul pandemiei COVID-19 crește esențial riscul de complicații severe”, a remarcat conferențiarul. Obiectivul studiului a fost de a scoate în evidență comportamentul consumatorilor din R. Moldova privind consumul de sare, zahăr și grăsimi trans. Rezultatele au fost colectate, aplicând un chestionar complex realizat în ianuarie-iunie 2020, care a vizat identificarea alimentelor cu un aport ridicat de clorură de sodiu, zahăr și grăsimi la populația adultă, analiza practicilor, atitudinilor, comportamentului, cunoștințelor despre consumul produselor menționate. „Cca 90% din respondenți sunt conștienți de faptul că aportul excesiv de sare, zahăr și grăsimi trans este asociat cu incidența unor condiții adverse de sănătate, mai mult de 54% au indicat că încearcă să reducă consumul actual și doar 26% dintre respondenți au susținut că știu despre existența valorii maxime recomandate a aportului de sare, zahăr și grăsimi trans. Consumul de alimente înalt procesate, în special carne, brânză, pâine, produse de patiserie-cofetărie, semipreparate, legume conservate contribuie cel mai mult la majorarea acestor indicatori”, a punctat dr. Aurica CHIRSANOV, concluzionând că este necesar un efort suplimentar prin furnizarea de informații pentru a spori cunoștințele consumatorilor despre efectul nefast al consumului excesiv de sare, zahăr și grăsimi trans asupra stării de sănătate.

Dr., conf. univ. Rodica SIMINIUC a specificat în prelegerea „Abordări nutriționale în eradicarea tulburărilor corelate consumului de gluten” că tulburările corelate consumului de gluten (alergia, intoleranța la gluten și maladia celiacă) sunt în continuă ascendență. Studiile privind răspunsul imunitar la gluten au demonstrat că responsabilă de reacția adversă la gluten este gliadina, fracția glicoproteică alcool–solubilă a glutenului. „În 2000, Comisia Codex Alimentarius a OMS și FAO au descris alimentele fără gluten ca produse constând doar din ingrediente ce nu conțin prolamine din grâu sau din orice specie Triticum, cum ar fi grâul spelt, kamut sau grâu dur, secară, orz, ovăz sau soiurile lor încrucișate, cu un nivel de gluten ce nu depășește 20 ppm. Pentru persoanele cu tulburări corelate consumului de gluten, dar în special pentru celiaci, terapia nutrițională este unicul tratament unanim acceptat de comunitatea medicilor și constă într-o dietă riguroasă absolut fără gluten, care trebuie urmată cu strictețe toată viața. Inevitabil, aceasta produce un stres psihologic, emoțional și economic considerabil. Prin urmare, identificarea unor metode de tratament alternative sau adjuvante sunt actuale și se impun, în special pentru RM”, a subliniat dr. Rodica SIMINIUC. Scopul studiului rezidă în analiza abordărilor alternative de terapie, bazate pe strategii de eliminare a peptidelor glutenice din dieta celiacă, precum și strategii de blocare a răspunsului inflamator indus de gluten și, ulterior identificarea tehnologiilor optime de proiectare a produselor autohtone gluten-free. Rezultatele studiului au scos în evidență mai multe strategii terapeutice alternative: „pastila anti-celiacă”, ce blochează creșterea permeabilității intestinale indusă de gluten prin inhibarea zonulinei. „O altă strategie, din domeniul bioingineriei pe ADN, numită „detoxifierea grâului” constă în privarea cerealelor ce conțin gluten de componenta imunogenă care stimulează răspunsul limfocitar. Una dintre strategiile enzimatice studiate constă în utilizarea unei serii de enzime, care degradează glutenul prin blocarea activității sale imunogene și toxigene înainte de a ajunge în intestin. Au fost dezvoltate biotehnologii bazate pe bacterii lactice naturale de drojdie și proteaze fungice, utilizate de obicei în sectorul produselor de panificație, capabile să provoace o degradare completă a glutenului”, a relevat cercetătoarea. Cunoașterea și aplicarea strategiilor alternative de asigurare a unei diete fără gluten va contribui la diversificarea sortimentului respectiv de produse autohtone și asigurarea securității alimentare a persoanelor cu tulburări corelate consumului de gluten în RM.

La rândul său, prof. Rodica STURZA, Punct Național de Contact, domeniul: Securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea maritimă și bioeconomie; Biotehnologie, coordonator Platforma „Securitatea și siguranța alimentelor”, a venit cu informații recente în domeniul ce vizează aderarea la Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027. Precum s-a menționat, ziua organizării atelierului de lucru a fost aleasă nu întâmplător. Faptul că la 15 iunie 2021 Comisia Europeană a aprobat Programul de lucru pentru perioada 2021-2022 al Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027 a servit drept motiv pentru a aduce la cunoștință tuturor celor interesați de a fi pregătiți să aplice la apelurile, care au fost preconizate pentru a fi deschise la 22 iunie, însă vor fi deschise la 28 octombrie în marea lor majoritate. Un alt motiv pentru organizarea atelierului rezidă în faptul că actualmente sunt în derulare două proiecte de stat care activează în domeniul alimentației și a nutriției. Proiectele activează pe parcursul a trei semestre deja, astfel încât au fost acumulate unele informații privind starea consumului de sare, zahăr și grăsimi trans în R. Moldova, care este o problemă-cheie și figurează în planurile strategice, precum și abordări nutriționale.

„Cu un buget de 95,5 miliarde euro, Europa ar putea face mai mult pentru a transforma poziția de lider în domeniul științei într-o poziție de lider în domeniul inovării și antreprenoriatului. Astfel, accentele în cadrul Programului Orizont Europa 2021-2027 sunt plasate pe proiecte de cercetare și inovare de vârf, de la cercetare și inovare până la implementare”, a remarcat expertul.

Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare (2021-2027) prevede: consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale UE și Spațiului european de cercetare; stimularea capacității de inovare, a competitivității și creării de noi locuri de muncă, competențe noi, adecvate nivelului de dezvoltare a tehnologiilor; abordarea priorităților cetățenilor și sprijinirea modelului și valorilor socio-economice; reunirea principalilor actori (din cercetare, educație, mediul de afaceri) în jurul obiectivului comun de stimulare a inovării.

Coordonatorul Platformei a specificat că Programul Orizont Europa se axează pe trei piloni interconectați și anume: sprijinul excelenței științifice, acțiuni Marie Sclodowska Curie și infrastructuri de cercetare; susținerea cercetărilor în care sunt abordate provocări societale și tehnologii informaționale în domenii precum: sănătatea, securitatea, clima, energia, resursele naturale, siguranța alimentelor, incluse în 6 clustere principale; Instituirea Consiliului European pentru Inovare în vederea intensificării inovării.

În cadrul atelierului de lucru au fost prezentate elemente-cheie ale Programului Orizont Europa, schimbările în raport cu Orizont 2020, Clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială” și domeniile de intervenție. Un accent deosebit a fost pus pe pe Clusterul nr. 6 – Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu și domeniile de intervenție din cadrul acestui Cluster.