Federico Fiorini nu este doar un şef de rang înalt,dar este ceea ce noi numim caracter excentric non-conformist, mai mult decît atît “pelerin” din motive de fantezie.
Caracterul eclectic care îl descriem s-a întîmplat în Moldova din “aventură” … Roman autentic, ca toţi romanii demni de a se numi copii ai “Oraşului Etern”, Federico împărtăşeşte acest sentiment, mîndrindu-se prin a aparţine civilizaţiei antice. Născut în cartierul principal al Pieţii Poporului, de la o vîrstă fragedă a demonstrat pasiune pentru vînătoare şi gătit. Asistînd la prepararea bucatelor tipice elaborate cu prada vînătorească, el însăşi a încercat recete de invenţie proprie la tavernele din cartier unde pregătea bucate care erau mulţumeau preferinţele clienţilor. Cu timpul a reuşit să se impună ca şef a cărui calităţi profesionale şi creative s-au evidenţiat treptat. A operat o anumită perioadă la celebrul restaurant “Il Ceppo” din Roma, la Parioli. Însă, iubitor de schimbări a ştiut să-şi exprime excentricitatea sa şi în alte restaurante faimoase, ca de exemplu “Il Ninfeo” Terme di Stigliano şi mai tîrziu “Isola di Grenada” din Caraibi. Pînă ce, într-un final, a avut idea de a crea propriul restaurant, restructurînd una din proprietăţile familiei, în împrejurimile localităţii Sasso, denumită Villa del Sasso (www.villadelsasso.com) propunînd clientelei specialităţi generate de ingeniozitatea sa absolută. Desigur, cu proviziile vînatului şi a peştelui din oaza naturală maremană din Macchiatonda. Şi asta nu e tot, datorită faimei sale deseori era invitat de către familiile apartenente burgheziei romane pentru a le pregăti în mod exclusiv în privat. Recent, de dragul “aventurei”, un prieten l-a convins să vină
în Moldova unde, la Restaurantul La Roma Club din Chişinău, pe lîngă pregătirea felurilor de mîncare tipic italiene, le mai şi prezintă personal clienţilor săi, degajănd astfel afabilitatea rebelă. De reţinut că bucătăria romană este destul de departe de cea ştiinţific elaborată fiind inspirată de frugilitatea stilului popular, cu influenţă evrească, săracă în ingrediente, dar bogată în arome şi gusturi autentice. Federico fiecare săptămînă însoţeşte prietenii italieni şi moldoveni la vînătoare şi prepară apoi pentru toţi recetele sale rafinate. În cele din urmă succesul său a fost atît de bine întemeiat încît decizia de a înfiinţa şi o familie în Moldova nu a întirziat să apară, el îsaşi menţinîndu-se părerii că femeile în Moldova posedă simplitatea şi modestia caracteristică timpurilor trecute.