18Actualitatea arată că întreprinderile care exportă şi au început procesul de internaţionalizare sînt în medie mai mari, au un nivel al productivităţii mai ridicat şi obţin profituri mult mai mari.

În special, procesul de internaţionalizare, în plus la obiectivul de a reduce costurile de producţie şi de a îmbunătăţi accesul pe pieţele externe se mai referă şi la dobîndirea noilor cunoştinţe şi competenţe tehnice de specialitate.

Întreprinderile italiene au potenţialul de a reuşi în această direcţie, avînd in vedere că cresc în dimensiune, inovează, consolidează structurile lor manageriale şi financiare. Totuşi, ar trebui să fie incurajate cu instrumente de sprijin public, cum se obişnuieşte în toate ţările industrializate. Aici se merită de a deschide o paranteză asupra politicilor de internaţionalizare şi asupra modalităţilor de îmbunătăţire.

Cele mai mari succese în deschiderea noilor pieţe pentru “Made in Italy” au fost obţinute atunci cînd sistemul naţional s-a mişcat în mod organizat şi cu o unitate a intenţiilor. Dar, iniţiativele de promovare sînt…încă…prea multe, şi gestionate de subiecţi prea numeroşi. Este necesar, însă, să se lucreze asupra eficienţei sistemului, punînd accent pe întreprinderi şi pe exigenţele acestora, cum s-a întîmplat şi în cazul reprezentanţelor Confindustriei.

Nu mai este timp pentru a amîna reorganizarea şi raţionalizarea instituţiilor care se ocupă de internaţionalizare.

Este nevoie, de fapt, de a asigura un cadru juridic şi economic sigur şi eficient pentru întreprinderile care se lansează pe pieţele externe. Reforma întregii guvernări asupra acestor instituţii (în special ICE şi SIMEST) trebuie să fie cît mai eficientă, cît mai puţin împovărătoare şi birocratică, îndreptată nu doar către marile întreprinderi. Anume pentru acest fapt Confindustria se angajează să garanteze că se va ajunge la o structură mult mai eficientă.

Promovarea în străinătate ar trebui să se concentreze asupra ariilor geografice care pentru performanţa de creştere, caracteristici socio-demografice (dezvoltarea unei clase de mijloc cu putere de cumpărare în creştere) şi capacitate de a reacţiona împotriva crizei, demonstrează că sînt capabile de a redresa economia şi comerţul mondial. Moldova este una din aceste ţări. În timp ce la nivel sectorial, împreună cu marile întrprinderi ce aduc “Made in Italy”, ar trebui să se accorde mai multă atenţie sectoarelor cu conţinut de cercetare şi inovare, avînd scopul de a încuraja diversificarea industriei italiene către sectoarele cu un potenţial înalt de creştere iniţiată în ultimii ani.

Stefano Mercuri