Potrivit datelor publicate de Inspectoratul General al Poliției, pe parcursul anului 2020, pe fundalul acutizării episoadelor de violență în familie, bărbații și femeile au comis un număr aproximativ egal de omoruri. Conform aceleiași surse, până la declanșarea crizei sanitare provocate de virusul COVID-19, cele mai multe infracțiuni de acest fel, de obicei, erau comise de către bărbați. În opinia Danielei MISAIL-NICHITIN, Directoare Executivă a CI La Strada, aceasta este o consecință directă a faptului că, în perioade de criză, problema violenței în familie tinde să fie minimizată. De frică, din neîncredere, adesea dependente financiar de agresori, femeile amână la maxim momentul în care decid să ceară ajutor de la organele de drept. Ele ajung să-și omoare partenerii-agresori ca o reacție de apărare, gest disperat ce ilustrează gravitatea formelor de violență instaurate în unele familii în situații de criză. Analiza impactului pe care l-a avut pandemia asupra fenomenului violenței în familie a fost subiectul principal al unui dialog dintre reprezentanții organelor de drept, care a avut loc zilele acestea în contextul unei colaborări dintre CI La Strada, Inspectoratul General al Poliției și Fundația Soros Moldova. În altă ordine de idei, polițiștii au adus în discuție situațiile când, ajunși la fața locului, la chemări în cazuri de violență în familie, victimele refuzau să depună mărturii sau rugau să nu fie aplicate măsurile de pedeapsă în raport cu agresorul: „vorbiți cu el, speriați-l oleacă, numai nu-l închideți”. În astfel de momente, spune Daniela Misail-Nichitin, este nevoie să luăm în calcul multitudinea de factori psihologici, sociali, economici, care determină comportamentul acestei femei. În același timp, ezitarea victimelor este un semnal că trebuie să revenim cu măsuri de evaluare a riscurilor în familiile în care, la o primă intervenție a ofițerului, nu a fost confirmat cazul de violență. Această logică explică și paradoxul statisticilor oficiale ale IGP pentru anul 2020. Conform datelor naționale, poliția a înregistrat 12.970 de adresări ce vizează conflictele în cadrul relațiilor familiale și doar 19% dintre aceste adresări au fost confirmate drept cazuri de violență în familie.

Aliona DRAGOMIREȚCAIA, Șefa Secției siguranță minori a Direcției Ordine Publică a INSP, IGP: A fost dificil de identificat violența în familie în această perioadă, până în momentele în care eram sesizați de victimă. În plus, din cauza circulației limitate, devenea destul de dificilă și efectuarea expertizei medico-legale. Unii dintre ofițeri s-au deplasat cu victimele la centrele de medicină, dar astfel de cazuri au fost puține. Participanții la ateliere au vorbit despre situații în care au reușit să identifice soluții, indiferent de impedimentele cauzate de situația sanitară. Marin URSU, ofițer superior de sector, Inspectoratul de Poliție Criuleni a menționat importanța colaborării dintre forțele de ordine și membrii comunității: Am avut un caz când rudele agresorului au identificat o locuință provizorie pentru acesta, pentru perioada în care a  trebuit să respecte ordinul de restricție pe care l-am emis. Așa am putut lăsa victima în casă, cu copilul.

Marin MAXIAN, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției: Mă bucur că avem acum posibilitatea să discutăm deschis și să vedem împreună cum putem aborda violența în familie cât mai complex, ce mecanisme să aplicăm, dacă e nevoie să revizuim protocoalele interne sau, poate, e nevoie să încercăm să acționăm la nivel legislativ, prin aspecte ce vizează codul de executare. Pentru conducătorii unităților teritoriale – aș vrea ca dumneavoastră, ca manageri și lideri, să vă pătrundeți de problemele acestui spectru de infracțiuni, să veniți cu propuneri către factorii de decizie, să vă impuneți, dacă e cazul, dar și să fiți buni conducători și motivație pentru subalternii dumneavoastră. Din categoria lecțiilor învățate în perioada pandemiei, polițiștii au menționat empatia și disponibilitatea de adaptare la noile condiții drept calități esențiale în lucrul cu persoanele care au nevoie de ajutor: „La unele cazuri lucram la ore foarte târzii, în jur de miezul nopții, atunci când victimele puteau vorbi, aspect foarte important pentru întocmirea corectă a actelor”. Totodată, pentru a îmbunătăți calitatea intervenției organelor de drept, ofițerii au venit cu unele recomandări. Polițiștii au subliniat nevoia conlucrării cu echipele multidisciplinare din teritoriu. Reprezentanții organelor de drept au insistat și pe importanța documentării riguroase a cazurilor de violență în familie, astfel încât agresorul să poată fi tras la răspundere corespunzător gravității faptei săvârșite. Nu văd eficienta orelor de muncă neremunerată în folosul comunității, ca măsură de pedeapsă pentru agresori, spune Artur DILION, ofițer principal al Secției Interacțiune Comunitară a Direcției Ordine Publică a INSP, IGP.

În total, peste 100 de polițiști au participat în perioada 31 martie-6 aprilie la ateliere de schimb de bune practici. Evenimentele au avut loc în contextul parteneriatului dintre CI La Strada, Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu suportul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului eficient al organelor de drept la cazurile de violență în familie în contextul urgențelor de sănătate publică”.

Pentru mai multe detalii, contactați: Ana Trifan, specialistă comunicare, CI La Strada,  Tel.: + 373 79 02 78 54, e-mail: atrifan@lastrada.md