„Dumitru Roibu: Haideți să fim mai conștienți de locul și rolul nostru în societatea moldovenească și să ne iubim țara. Altă Patrie nu vom avea”

Lansată în 2016 cu scopul de „educare a tinerilor în spiritul patriotismului moldovenesc și dragostei față de țară”, Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan” continuă să promoveze această dragoste prin zecile de inițiative ale sale. În speță, asociația îndrumă tinerii să nu-și părăsească Patria în căutarea unui loc mai bun, ci să contribuie la transformarea acestei țări într-un loc mai bun pentru traiul nostru al tuturor.
Unul dintre acești „urmași” ai marelui Voievod este și tânărul Dumitru Roibu, președintele Mișcării „Urmașii lui Ștefan” care a vorbit în cadrul unui interviu pentru „Moldova în Progres” despre valorile, realizările și planurile de viitor ale asociației.

 

 

De câți ani activați în Republica Moldova? Asociația a fost creată în 2016. Anul acesta împlinim trei ani de activitate. Trei ani buni, aș zice eu. Ani în care am reușit să realizăm zeci și zeci de inițiative și proiecte, să exprimăm poziția noastră civică, să intervenim și să prevenim anumite pericole pentru societatea noastră, să sensibilizăm opinia publică cu privire la unele probleme mai puțin cunoscute în societate, dar și să lansăm anumite proiecte, inițiative culturale, care au răsunat nu doar în Republica Moldova, dar și peste hotarele ei.

Care sunt scopurile Mișcării de tineret „Urmașii lui Ștefan”? Încă atunci, în 2016, împreună cu fondatorii, am pornit de la ideea că avem nevoie de o organizație prin care să exprimăm punctul de vedere al tinerilor care nu vor să plece din Moldova. Deci, noi nu acceptăm unele lucruri care se întâmplă în țara noastră, și chiar dacă ele ne provoacă să plecăm din țară, noi nu dorim să facem lucrul respectiv. Dar preferăm să rămânem pe loc și să luptăm cu problemele date cum ar fi corupția, iresponsabilitatea guvernării, pasivitatea funcționarilor publici, lipsa de activitate în domeniul tineretului în zonele rurale și așa mai departe. Astfel, am hotărât să lansăm asociația noastră. Ca domeniu de activitate, desigur am ales problemele tinerilor, dar partea patriotică a activității noastre este totuși una pronunțată. Atunci când am fost cumva vizați în sens negativ sau atunci când în raport cu Republica Moldova s-au comis unele lucruri mai puțin admisibile, chiar și din partea altor state, noi nu ne-am rușinat să venim și să ne exprimăm nemulțumirea inclusiv în fața unor ambasade, a Ministerului de Externe. Asta deoarece, considerăm că, cu cât mai mult cetățenii își vor exprima poziția sa, cu cât mai mult vor încerca să responsabilizeze funcționarii publici sau conducătorii de instituții centrale de stat, cu atât mai mult vom putea ajuta ca țara noastră să meargă pe calea cea bună. De altă parte, noi avem vecini, România și Ucraina, suntem prieteni cu multe state, dar trebuie să înțelegem că arena relațiilor internaționale este totuși una de confruntare a intereselor, iar interesele noastre deseori nu sunt identice cu interesele statelor vecine. Atunci când Ucraina, de exemplu, a interzis, începând cu anul 2020, predarea în limba maternă inclusiv pentru moldovenii din Odesa și Cernăuți și a introdus predarea obligatorie în limba ucraineană, noi am fost la Ambasada Ucrainei și ne-am exprimat dezacordul. Am fost și la Ministerul de Externe și am cerut explicații. Atunci când România sau anumiți politicieni români declarau că în Constituția României trebuie de inclus că Basarabia, adică Republica Moldova, este teritoriu național românesc, noi desigur că am mers și am protestat în fața Ambasadei și nu ne-a fost frică chiar dacă am avut anumite repercursiuni, asupra mea personal, de exemplu. Au fost și alte cazuri, atunci când în raport cu Republica Moldova se întâmplau anumite lucruri și nimeni nu reacționa la aceste atacuri.

Câți membri are asociația Dvs.? Noi avem un grup activ, care este într-un fel și executivul organizației, sunt 15 persoane, iar atunci când avem acțiuni mai mari, școli de vară, festivaluri și așa mai departe, desigur că suntem mult mai mulți. Ca exemplu, printre ultimele proiecte mari care le-am avut a fost un festival internațional de dansuri populare care a avut loc în comuna Tohatin, în iunie 2019. Este deja a patra ediție a festivalului, iar noi suntem fondatori și organizatori ai acestui festival. Acolo au fost mobilizate peste o sută de persoane implicate în organizarea și desfășurarea festivalului. Realizăm școli de vară în care tinerii, 30-40 de persoane, au anumite activități. Facem proiecte prin care încercăm să motivăm și să îi provocăm pe tinerii noștri să-și încerce puterile aici în țară, nu peste hotare, organizându-le discuții offline cu oameni de vază interesanți din țară noastră printre care îi putem menționa, de exemplu, pe Denis Roșca, care a scris „Cartea de aur a Basarabiei și Republicii Moldova”, Valeriu Ostalep, fost viceministru al Afacerilor Externe, Elena Pahomova, jurnalist, Grigore Polcinschi, președintele raionului Dubăsari. Am avut întâlniri și cu persoane din Parlament și Președinție, și din domeniul culturii, medicinei, mai multe domenii, astfel ca tinerii să se gândească în primul rând unde ar putea ei să se realizeze și să înțeleagă că drumul unei persoane realizate nu este deloc ușor și rapid.  Este unul greu și anevoios. Cum se spune la noi: „Cu răbdarea, treci și marea”. Tinerii noștri nu prea vor să înțeleagă asta. Ei vor să câștige mult și foarte repede și prin asta de fapt pierd foarte mult.

Care sunt planurile de viitor ale mișcării? Asociația nu are un punct final la care noi trebuie să ajungem. De exemplu, cum au partidele – să ajungă la guvernare. Noi suntem în discuții permanente între colegi și, atunci când apar idei de a realiza ceva în țara noastră, purcedem la realizarea lor. Printre viitoarele proiecte care le vom face se regăsesc unele de natură ecologică, pe care vrem să le realizăm în toamnă, sunt seminare pentru tinerii din țara noastră care, la fel, vor începe în luna septembrie-octombrie. Și, evident că, dacă va fi nevoie noi suntem gata mereu să ne mobilizăm și să apărăm poziția țării noastre, societății, poporului, acolo unde va fi nevoie.

Anul trecut a fost creat Consiliul Societății Civile pe lângă președintele Republicii Moldova. Din câte știu, sunteți implicat în una dintre aceste comisii. Care sunt obligațiunile Dvs. în acest sens? Eu sunt președintele Comisiei pentru tineret. Conform regulamentului, președintele Republicii Moldova numește președinții de comisii. Noi suntem acolo șapte membri, toți tineri, și suntem cei care consultă șeful statului în privința de a promulga sau a nu promulga anumite legi din domeniul tineretului și nu odată am venit cu unele sugestii. Chiar am ieșit într-o conferință de presă în care am vorbit, ne-am adresat și în Procuratură, anumitor instituții de învățământ din țara noastră unde, sub paravana de donații, din buzunarele copiilor, a părinților, erau forțat scoase sume de două milioane de lei pentru o singură școală, de exemplu. Noi am luptat mult de unii singuri, am încercat să găsim suport și la alte organizații, dar nu ne-a reușit. Ne-am adresat la Procuratură și, spre marea mea mirare, Procuratura a constatat că acolo nu există elemente de corupție. Ne-am adresat Ministerului Educației și am primit un răspuns de trei pagini despre cât de bună este această practică, deși noi avem înregistrări din care se înețelege foarte bine că profesorii presează elevii, strigă la ei ca aceștia să facă donații. Atunci când am întrebat liceul respectiv dacă riscă ceva elevul în cazul în care nu face donații, răspunsul oficial a fost că el nu are nicio consecință deoarece donațiile sunt voluntare. Mare a fost mirarea elevilor când vedeau răspunsul respectiv pentru că la ei, pe de o parte, se strigă că trebuie să aducă bani, li se scad notele – deci, sunt persecutați indirect, iar aici se spune că nu au nicio urmare. Până la urmă, sper că vom reuși, totuși. Pregătim pentru perioada următoare unele acțiuni mai „puternice”, să spun așa, și cred că vom izbuti să rezolvăm definitiv această problemă, măcar într-un liceu.

Ce mesaj ați vrea să transmiteți cititorilor „Moldova în Progres” cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova? M-aș adresa mai degrabă tinerilor care citesc revista Dvs. inclusiv on-line, pentru că este mai accesibil, spunându-le că Republica Moldova este una din cele aproape 200 de țări care și-au meritat locul sub soare. Este de responsabilitatea noastră a fiecăruia felul în care se va dezvolta țara noastră în continuare. Indiferența noastră ne adâncește și mai mult în anumite probleme. De aceea, tinerii trebuie să conștientizeze că ei sunt forța motrice, ei sunt viitorul țării noastre, cei care vor trăi aici, vor munci, își vor face familii în țara noastră, și cei care vor dori să aibă o anumită bunăstare și confort. De aceea, haideți să fim mai conștienți de locul și rolul nostru în societatea moldovenească, haideți să iubim țara noastră – Republica Moldova, și haideți să facem tot posibilul pentru ca ea să nu poată fi îngenunchiată în fața nimănui și ca ea să fie acel loc în care să te simți liber, în demnitate și să te simți acasă. Altă țară noi nu avem și nici nu vom avea.