Elena  ȚÎBÎRNĂ – Accesibilitatea și calitatea serviciilor publice, o prioritate pentru CNAS

Elena  ȚÎBÎRNĂ, Director general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) – Accesibilitatea și calitatea serviciilor publice, o prioritate pentru CNAS

Doamnă Țîbîrnă, care sunt în prezent reperele de activitate ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, una din instituțiile care cel mai mult interacționează cu cetățenii? CNAS este a doua autoritate în Republica Moldova după numărul de servicii publice pe care le prestează, în jur de 70 servicii publice, și respectiv deservește circa 1,2 mln. beneficiari de prestații sociale. Suntem autoritatea care interacționăm cu toate categoriile de cetățeni, prin acordarea prestaţiilor în cazul survenirii anumitor riscuri sociale: maternitate, naștere, incapacitate temporară de muncă, dizabilitate, bătrâneţe, pierdere a întreţinătorului, şomaj, etc. Astfel, una din prioritățile în activitatea CNAS este „Accesibilitatea și calitatea serviciilor publice prestate beneficiarilor”.  În acest scop ne orientăm eforturile pentru a reduce povara cetățenilor la solicitarea dreptului la prestații sociale și implicit a crește gradul de satisfacție a acestora față de serviciile CNAS prin: diversificarea canalelor de acces la servicii, inclusiv promovarea serviciilor electronice existente și lansarea unor servicii electronice noi;  implementarea/promovarea activă a schimbului de date între instituţiile publice, utilizând platforma de interoperabilitate (MConnect), CNAS având statut atât de furnizor, cât şi de consumator de date necesare pentru prestarea serviciilor publice cetățenilor;  promovarea comunicării şi informării eficiente a populației, inclusiv implementarea și dezvoltarea continuă a Centrului de apel, precum și informarea cetăţenilor din diasporă asupra prevederilor acordurilor internaţionale în domeniul securităţii sociale.

De aici rezultă că CNAS gestionează și un buget mare. Da, CNAS gestionează bugetul asigurărilor sociale de stat, al doilea buget ca mărime după bugetul de stat, și respectiv a doua prioritate în activitatea autorității este „Transparența și conformitatea gestionării mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat”. În acest aspect activitățile CNAS țin de: planificarea, monitorizarea şi raportarea executării bugetului asigurărilor sociale de stat conform principiilor de bună  guvernare; asigurarea evidenţei la nivel naţional a contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru toţi plătitorii de contribuţii şi toate persoanele asigurate și extinderea ariei de utilizare a datelor din conturile personale ale asiguraţilor privind perioada de activitate realizată până la 01.01.1999 la stabilirea tuturor tipurilor de prestaţii de asigurări sociale. Totodată, extrem de important este menţinerea capacităţii de finanţare în termen şi în cuantum deplin a tuturor prestaţiilor sociale prin gestionarea eficientă a mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat. Desigur, că realizarea priorităților sus-menționate este posibilă doar cu utilizarea potenţialului angajaţilor și a tehnologiilor moderne, care reprezintă elementele cheie atît pentru dezvoltarea CNAS cît şi pentru prestarea serviciilor de calitate beneficiarilor. În concluzie, a treia prioritate a CNAS este ”Asigurarea unui management organizațional și instituțional orientat spre calitate și eficiență”. Și aici urmează să ne amplificăm activitățile pentru: modernizarea și eficientizarea proceselor interne de activitate; reproiectarea sistemului informațional „Protecția socială”; consolidarea capitalului uman prin perfecţionare, evaluare şi motivare.   

Cum a evoluat CNAS în cei peste 20 de activitate. în special în ceea ce privește serviciile oferite cetățenilor, racordarea la standarde europene? Pe parcursul anilor CNAS a tins spre o dezvoltare continuă, a fost mereu deschisă spre cooperare cu toţi actorii din societate, implicit cu organizaţiile omoloage din alte state, pentru a stabili un parteneriat extins, pentru a inova şi a găsi soluţii rapide şi eficiente de modernizare, soluţii care să genereze rezultate palpabile în implementarea priorităţilor şi eficienţă în gestionarea resurselor disponibile. Infrastructura dezvoltată și valorile indispensabile ale angajaţilor CNAS a condiționat de nenumărate ori preluarea proceselor noi de activitate în domeniul stabilirii și evidenței plății prestațiilor sociale, iar atingerea performanțelor în activitatea CNAS s-a datorat profesionalismului şi responsabilităţii personalului existent. CNAS a fost parte la diferite proiecte naționale și internaționale care au avut ca scop de a aduce plus valoare atît pentru activitatea autorității, cît și în beneficiul cetățenilor. Primul pas întreprins de CNAS pentru îmbunătățirea serviciilor publice oferite populației a fost reorganizarea activității subdiviziunilor teritoriale după principiul „Front Office” și „Back Office”, conform standardelor europene, ceea ce a permis creșterea nivelului de cultură a deservirii beneficiarilor, inclusiv prin crearea condițiilor corespunzătoare de primire în fiecare subdiviziune teritorială. De asemenea, pe parcursul anilor au fost realizate mai multe activități majore, inclusiv cu implementarea tehnologiilor moderne în prestarea serviciilor publice de către CNAS. Continuând activitățile prenotate, în prezent CNAS de comun cu Agenția de Guvernare Electronică implementează proiectul ,,Modernizarea serviciilor publice guvernamentale”, în cadrul căruia are loc modernizarea mai multor grupuri de servicii publice prestate de CNAS, iar unul din obiectivele proiectului rămîne a fi centrarea pe cetățean, fiind și unul din principiile-cheie ale activităţii CNAS: prestarea serviciilor calitative şi operative, bazate pe legalitate şi transparenţă.

Legislația națională referitoare la sistemul de pensii este în continuă modificare, inclusiv în ceea ce privește vârsta de pensionare. Acest aspect cum influențează activitatea instituției pe care o conduceți? În 2017 când a demarat reforma în sistemul public de pensii a început a creşte vârsta de pensionare pe etape, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, pentru a fi echivalate, ţinându-se cont de principiul „egalitatea de gen”. Totodată, s-a ţinut cont şi de faptul, că femeile pe parcursul vieţii au mai multe perioade necontributive (cum ar fi: perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani, perioada cînd beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, ş.a), astfel perioada când femeia este angajată în câmpul muncii este mai mică, care direct influențează cuantumul pensiei. La fel, şi datele statistice, denotă că femeile au o speranţă de viaţă mai mare şi beneficiază de pensie o perioadă mai îndelungată, decât bărbaţii. În concluzie, creşterea vârstei de pensionare a permis femeilor să fie încadrate în câmpul muncii şi să realizeze venit (salariu), care contribuie la mărimea pensiei pe viitor. 

Pe parcursul anilor s-a modificat formula de calcul a pensiei. Cea care este utilizată începând cu 1 ianuarie 2017 este mai avantajoasă pentru persoanele ajunse la vârsta de pensionare? Unul din principiile sistemului public de asigurări sociale este principiul contributivităţii, conform căruia bugetul de asigurări sociale de stat se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se determină în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Începând cu 01.04.2017, baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat după 1 ianuarie 1999, valorizat la momentul stabilirii pensiei. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuţiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuţii stabilite prin lege pentru aceste perioade şi numărul total de luni de cotizare şi se confirmă prin datele contului personal de asigurări sociale din Registrul de stat al evidenţei individuale gestionat de CNAS. Formula de calcul a pensiilor conform prevederilor Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, de la 01.04.2017, este transparentă şi simplă, deoarece este interdependentă de venitul şi contribuţia fiecărei persoane în parte. Un alt beneficiu pentru cetățeni este valorizarea (actualizarea) venitului (salariului), deoarece până la această dată venitul era inclus în calcul în mărimea reală, ceea ce diminua cuantumul pensiei calculate.

Indexarea pensiilor uneori a dus la excluderea mai multor pensionari din lista persoanelor care beneficiau de anumite indemnizații, ajutor social. Cum explicați această situație? Indexarea pensiilor se realizează anual cu scopul de a ajusta mărimea pensiei în vederea păstrării puterii de cumpărare. Ajutorul social este o prestație care se acordă pentru a susține păturile vulnerabile ale societății. Ideea este că toți cetățenii au dreptul la un venit minim garantat, ca formă de asistență socială, în condițiile în care, din cele mai diferite motive, nu au alte surse de venit sau nu sunt prinși în alte sisteme de protecție socială (pensie, indemnizație, șomaj sau altele). La fel ca și pensiile, venitul minim garantat se indexează în modul stabilit de Guvern. La acordarea ajutorului social se ține cont de venitul global al familiei sau al persoanei (veniturile obținute din munca remunerată, din activitatea agricolă sau antreprenorială, prestații sociale (inclusiv pensie) și alte tipuri de venituri. Indexarea pensiei influențează venitul global al familiei și poate exclude persoanele din lista beneficiarilor de ajutor social. Cu alte cuvinte ajutorul social nu este un venit permanent și nici pensie, astfel că acordarea acestuia poate să înceteze în anumite circumstanțe sau dacă beneficiarul nu întrunește anumite condiții (prevederi legale), care sunt considerate cerințe obligatorii pentru acordarea acestor sume, ce reprezintă venitul minim garantat.

Modalitatea de recalculare și-a îndeplinit obiectivele, scopul ? Întotdeauna solicitanții recalculului de pensii au fost mulțumiți? Reexaminarea pensiilor pentru limita de vârstă şi de dizabilitate se efectuează conform formulelor de calcul stabilite în legislație. Până la 01.01.2019, persoanele care şi-au realizat dreptul la pensie pentru limita de vârstă şi continuau activitatea în câmpul muncii, achitau contribuţii de asigurări sociale, însă nu aveau dreptul la recalculare. La fel şi persoanele beneficiare de pensie de dizabilitate, până la 01.01.2022, continuau activitatea în câmpul muncii, achitau contribuţii de asigurări sociale, însă nu aveau dreptul la recalculare. Cuantumul pensiei după reexaminare depinde de salariul pe care l-au obținut pensionarii, și din care s-au achitat contribuții de asigurări sociale. Astfel, opiniile pensionarilor care au solicitat reexaminarea pensiilor sînt împărțite.

Protecția socială a cetățenilor moldoveni, inclusiv a celor aflați în străinătate, este un domeniu complex. Care sunt cele mai frecvente probleme pe această dimensiune cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova? Se cunoaște că un număr impunător de cetăţeni ai Republicii Moldova se află în străinătate, inclusiv în ţări cu care nu este încheiat un Acord internațional în domeniul securității sociale (ca exemplu Republica Franceză, Irlanda, Spania ş.a). Astfel, persoanele care activează în cîmpul muncii pe teritoriul altui stat cu care nu este încheiat Acord, nu vor putea valorifica stagiul de cotizare și venitul realizat pe teritoriul acestui stat la solicitarea, în Republica Moldova, a dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, de dizabilitate sau în cazul pierderii întreţinătorului. Totodată, în cazul în care persoana are deja stabilită o pensie în Republica Moldova, şi pleacă cu domiciliul permanent într-o ţară cu care nu există un Acord încheiat în domeniul securităţii sociale, nu va putea fi efectuat transferul cuantumului pensiei  pe un cont bancar deschis în statul de domiciliu şi viceversa. Subliniez, că doar Acordurile internaționale asigură un cadru de garanţii de securitate socială pentru lucrătorii migranţi din Republica Moldova şi permit totalizarea perioadelor de activitate pentru determinarea dreptului la o pensie, atît în Republica Moldova cît şi în celălalt stat şi prevăd transferul cuantumului pensiei, acordate în conformitate cu legislaţia naţională a ambelor state.  

Republica Moldova  are semnate Acorduri bilaterale privind protecția socială cu mai multe țări? Acestea sunt viabile, nu apar probleme în implementarea lor? În prezent Republica Moldova are încheiate acorduri internaționale în domeniul securității sociale bazate pe următoarele principii:

• principiul teritorialității, potrivit căruia, după strămutare, persoana beneficiază de prestații sociale în statul de domiciliu permanent și conform legislației acestuia, indiferent dacă stagiul de cotizare a fost realizat pe teritoriul celuilalt stat. Astfel de Acorduri privind garanțiile drepturilor cetățenilor în domeniul asigurărilor cu pensii, sunt semnate cu Federația Rusă, Ucraina, Republica Azerbaidjan și Republica Uzbekistan.
• principul proporționalității care tind să se conformeze la standardele şi normele europene în domeniul securităţii sociale, potrivit căruia fiecare stat contractant la acord achită partea de pensie calculată pentru perioada de cotizare la sistemul public de asigurări sociale realizată pe teritoriul propriu.

Republica Moldova a încheiat până în prezent acorduri în domeniul securității sociale bazate pe principiul european cu 16 state, 14 dintre care sunt în vigoare și au o aplicare reușită (cu: Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Austria, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Germania, Turcia, Belarus), iar 2 acorduri (cu Italia și Grecia) au fost semnate dar, la momentul actual, nu sunt intrate în vigoare.