Pe data de 29 august s-au împlinit 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și România.  Cum au evoluat relațiile bilaterale în această perioadîă de timp aflăm de la însărcinatul cu afaceri a.i al Ambasadei țării noastre la București, Emil JACOTĂ.

Domnule Emil Jacotă,  s-au împlinit 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și România.  Ce activități au fost organizate în acest context? În primul rând aș dori să felicit toți cetățenii Republicii Moldova cu ocaiza aniversării a 30 ani de la proclamarea Independenții Republicii Moldova și 30 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Republica Moldova, România fiind primul stat din lume care a recunoscut, pe 27 august 1991, tânărul nostru stat.

Aici aș vrea să menționez o serie de activități și proiecte culturale prilejuite acestor date aniversare organizate de ambasada Republicii Moldova la București împreună cu alți parteneri. Pe 24 august 2021, a fost lansata expoziția cu genericul ”Romanul românesc din stânga Prutului”, realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău și Asociația pentru Cultură și Arte Arbor din București, la ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor. Totodată, în perioada 27 – 29 august, la Muzeul National al Țăranului Român s-au desfășurat Zilele Filmului din Republica Moldova la Bucuresti. Prin  acest proiect, realizat în strâns parteneriat cu Centrul National al Cinematografiei din Republica Moldova și Muzeul National al Țăranului Român ne-am propus să readucem în atenția publicului din România o altă fațetă a cinematografiei Republicii Moldova, cu atât mai mult că o bună parte dintre filmele ce vor fi proiectate sunt puțin, sau deloc, cunoscute publicului din România. Tot pe data de 29 august Orchestra Naționala de Cameră a Moldovei a participat cu un recital în cadrul Festivalului internațional George Enescu, desfășurat în incinta Muzeului de Arte Plastice, sala Auditorium, cu genericul ”Enescu și contemporanii săi”.  

Să facem un bilanț al acestor 30 de ani. În ce domenii au fost obținute rezultate palpabile și în care sunt rezerve, oportunități nefructificate?  Bilanțul cooperării dintre R.Moldova și România este cât se poate de impresionant. De-a lungul anilor, relațiile dintre Republica Moldova și România au fost și rămân foarte bune. Și este firesc să fie așa dat fiind faptul că R.Moldova și România împărtășesc aceeași identitate, limbă, cultură și trecut istoric. De câțiva ani România este și principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar volumul schimburilor comerciale atingând o cifra impresionantă de circa 2 miliarde de dolari SUA. 

Dacă e să ne referim la rezultate palpabile, un domeniu important pe care ași vrea să-l evoc ține de consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, și, în acest context urmează să menționez finalizarea, în anul 2020, a lucrărilor de construcție a conductei de gaze Ungheni-Chișinău, un proiect bilateral strategic, care a fost susținut financiar, inclusiv de Uniunea Europeană. Până la finele acestui an gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, urmează a fi deja funcționabil.

Un alt proiect în domeniul energetic de interes național, despre care se discută deja de mult timp, ar fi construcția liniei de înaltă tensiune, de 400 kilovolţi, între Chișinău și Vulcănești, care ar putea fi racordată la linia care pleacă din România, de la Isaccea. Prin acest proiect se va realiza interconexiunea Republicii Moldova, atât cu sistemul electroenergetic din România, dar și cu Rețeaua europeană de operatori ai sistemelor de transport a energiei electrice (ENTSO-E), proiect inițiat în parteneriat cu România.

Au fost, bineînțeles, realizate și alte proiecte bilaterale, menite să asigure beneficii suplimentare cetățenilor Republicii Moldova. Ar urma să menționez în special sprijinul României în vederea finanțării unor proiecte majore de renovare a edificiilor culturale naționale – Sala cu Orgă, Muzeul Național de Artă, construcția noului sediu al Teatrului Muzical-Dramatic ”B.P. Hașdeu” din Cahul. Un alt proiect de suflet care a fost realizat în ultimii ani – renovarea scărilor din granit din Parcul ”Valea Morilor”, care au fost reabilitate cu ajutorul financiar al primăriei sectorului 1 de la București. 

În șirul acestor proiecte menționăm repararea și dotarea celor circa 1.100 instituții preșcolare, reconstrucția blocului de studii al Liceului ”M. Eminescu” din Comrat, inclusiv bursele de studii oferite tinerilor în instituțiile de învățământ din România (circa 5000 anual), foile de tratament și odihnă în taberele pentru copii, microbuzele pentru transportarea elevilor (196), autoturismele oferite pentru administrația publică locală (50) etc., dar nu în ultimul rând sprijinul financiar substanțial acordat pentru crearea în țara noastră a Serviciului medical de urgență SMURD și a Serviciului National Unic pentru Apelurile de Urgență 112. 

În anul 2010 a fost semnat  Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Moldova. Rezultatele sunt cele scontate? În 2020 am marcat împlinirea a 10 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De la lansarea sa, Parteneriatul Strategic cu România a reprezentat un reper esențial al politicii externe a celor două state, dar și un mecanism avansat de cooperare. Aș sublinia aici că bilanțul de fructificare al raporturilor bilaterale acoperă toate domeniile – politic, economic (toate sferele – energetic, transport, mediu, agricultură, telecomunicații etc.), cultural, social, afaceri interne etc. Remarcăm o deschidere și disponibilitate comună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic și implementarea proiectelor comune care să aducă beneficii cetățenilor ambelor state.

Să nu uităm că acești 10 ani de Parteneriat Strategic au marcat și o avansare a Republicii Moldova pe traseul european. În plan politic, Republica Moldova s-a bucurat de sprijinul substanțial al României în promovarea agendei sale europene atât pe plan bilateral, cât și în cadrul structurilor europene, Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova și al Parteneriatului Estic. Semnarea Acordului de Asociere cu UE și a Acordului DCFTA, promovarea intereselor și vizibilității țării noastre pe agenda europeană, organizarea reuniunilor Grupului pentru Acțiunea Europeană, inclusiv armonizarea legislației și implementarea reformelor structurale cu scopul liberalizării regimului de vize, etc. au fost posibile datorită sprijinului politic și tehnic acordat inclusiv de România. 

Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Moldova presupune mai multe proiecte de infrastructură comună între cele două maluri ale Prutului. Importanța acestora a fost reiterată și în cadrul recentei întrevederi dintre președintele Republicii Moldova cu ministrul de externe al României Bogdan Aurescu. De ce depinde implementarea acestor proiecte? În perioada interbelică existau 27 poduri, care legau cele două maluri ale Prutului. Astăzi, la Prut există nouă poduri, dintre care șase rutiere (Lipcani-Rădăuți-Prut, Costești-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leușeni-Albița, Cahul-Oancea, Giurgiulești-Galați) și trei feroviare (Ungheni-Iași, Stoianovca-Fălciu și Giurgiulești Galați). Pe cel de la Stoianovca-Fălciu de mai bine de patru ani nu mai circulă niciun tren. Cu numirea noului executiv la Chișinău se pare că lucrurile s-au pornit din loc.

După cum cunoașteți, Guvernele de la Chișinău și București vor iniția negocierile asupra proiectului Acordului privind reabilitarea podului rutier de frontieră de peste râul Prut, Giurgiulești–Galați. Acesta va asigura interconexiunea infrastructurii rutiere între statele vecine pe segmentul de drumuri: pe teritoriul Republicii Moldova – drumul național M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România și inclusiv pe teritoriul României. Lucrările de reabilitare a obiectivului urmează a fi finanțate din bugetul de stat al Românei. 

De asemenea au fost aprobate inițierea negocierilor asupra Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind construirea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (Republica Moldova) – Ungheni (România). Scopul proiectului este integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană (TEN-T). 

În ce domenii cooperarea bilaterală a fost afectată de situația epidemiologică? Ce proiecte importante au fost stopate din cauza pandemiei Covid-19? Relațiile moldo-române au continuat să fie dinamice și multidimensionale, ceea ce este absolut firesc pentru state vecine și parteneri strategici, în pofida unor condiții generate de pandemie. Desigur că pandemia a afectat mai multe domenii de colaborare, însă pas cu pas aceste deficiențe rămân în trecut, fiind restabilite legăturile tradiționale.

În plan economic, România rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova, deși, restricțiile adoptate în contextul răspândirii coronavirusului, au redus din volumul schimburilor bilaterale. Modalitatea depășirii acestui fenomen constituie subiectul central al multiplelor discuții, inclusiv în regim de videoconferință, la nivelul  instituțiilor de resort, dar și de către Camerele de Comerț și Industrie din cele două state. 

În plus, între oameni, instituții de cultură și artă, universități, localități de pe cele două maluri ale Prutului au continuat să există multiple legături pe care, în epoca globalizării, nimeni nu le-a putut opri.

În același spirit al parteneriatului strategic se înscrie și asistența medicală umanitară oferită cu generozitate Republicii Moldova de către România, în special în contextul combaterii răspândirii epidemiei COVID-19, precum și donarea, în cinci tranșe, a peste jumătate de milion de doze de vaccin anti-COVID. Practic, România a stat la baza lansării vaccinării populației Republicii Moldova la 2 martie curent, prin prima tranșă a donației de vaccinuri din 27 februarie.

Se discută despre o ședință comună a guvernelor de la Chișinău și București. Care ar teme ar trebui puse pe agenda de bază a celor 2 executive? Pe parcursul ultimilor zece ani au fost convocate patru ședințe ale ambelor Guverne. A trecut ceva timp de la ultima reuniune din 2018 și consider că este importantă convocarea unei noi reuniuni. La moment urmează să identificăm perioada convenabilă pentru această ședință, precum și nu în ultimul rând agenda reuniunii. 

Aș vrea să menționez un lucru important – Declarația comună privind Parteneriatul Strategic cu România semnată la 27 aprilie 2010, este un document politic  flexibil, care stabilește domeniile de interacțiune de interes reciproc, însă acest document de instituire a Parteneriatului Strategic cu România nu e nici pe departe un document rigid, cu termene de valabilitate și acțiuni rigide. Este mai degrabă o deschidere pentru noi oportunități de consolidare a cooperării moldo-române, care generează multiple beneficii pentru cetățenii din ambele state și acest fapt este susținut plenar și de partenerii noștri din România. Am toată certitudinea că viitoarea ședință comună a celor două Guverne va fi prilejuită pentru a face totalurile celor 10 ani și a discuta următorii pași în direcția consolidării Parteneriatului Strategic al R.Moldova cu România.