Organizația Internațională pentru Migrație și-a început activitatea în Moldova acum cincisprezece ani – o perioadă destul de lungă ca noi să avem subiecte asupra cărora să reflectăm. Eu cred că migrația a fost și va rămîne să fie o provocare serioasă pentru Republica Moldova, însă eu cred că aceasta va oferi oportunități pentru creștere și dezvoltare durabilă. În cele din urmă, noi suntem responsabili pentru ca să ieșim din această provocare cu rezultate frumoase.

Organizația pe care eu o reprezint cu mîndrie în Moldova, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), este des întrebată despre cifrele și tendințele migrației din Moldova. Noi am lucrat și vom continua să lucrăm împreună cu partenerii noștri ca să sporim nivelul de înțelegere a migrației, a tendințelor, a impactului, primejdiile și oportunitățile acesteia pentru această țară și popor. Imaginea generală a acestui fenomen s-a schimbat treptat în ultimii cincisprezece ani, în perioada cărora OIM a activat în Moldova, și noi suntem bucuroși că am contribuit la aceste schimbări.

Din momentul proclamării independenței în 1991, Moldova a trecut prin cîteva perioade migraționale care se deosebesc după cîțiva factori, precum factorii de respingere și atragere, nivelul prevalenței migrației, direcția și compoziția fluxurilor migraționale, și durata și statutul legal al migranților în țările de destinație sau transit.

Per general, în ultima decadă, noi am fost martori unui flux anual și consistent de migranți din Moldova, denotînd participarea a unei pătrimi de personae din categoria persoanelor cu vîrsta aptă de muncă în experiența migrațională. Dacă e să apelăm la cifre, atunci ele variază între 300 de mii și 850 de mii de moldoveni reședenți peste hotare. Cea mai prudentă estimare a noastră, bazată pe un număr de surse informaționale, se găsește între 650 și 850 de mii de personae, în funcție de sezonul anului.

Cel mai mare factor de respingere a migranților în Moldova este cu character economic: sărăcia, lipsa locurilor de muncă adecvate și salariile mici, pe cînd standartele mai înalte de trai peste hotare, bogăția și nivelul salariilor prezintă factori de atracție. Regiunile și țările de destinație a migranților moldoveni au rămas preponderent aceleași, precum și celea din deceniul trecut: Federația Rusă (cu mai mult de 50% a migranților moldoveni) și Uniunea Europeană, care a devenit treptat mai solicitată (cu peste o treime de migranți moldoveni, care se stabilesc în marea lor majoritate, în Italia). Alte regiuni au devenit de asemenea semnificative, precum SUA și Canada, predominant pentru cei ce se stabilesc peste hotare pentru o perioadă mai lungă.

Însă în afara cifrelor este important și aspectul uman despre care vreau să vorbesc mai departe. Vreau să vorbesc acum despre profilul migrațional a celor ce se duc peste hotare, despre planurile acestora, circumstanțele socio-economice ale vieții lor, problemele lor în familie, implicarea lor în viața comunitară a diasporei și despre relațiile lor cu țara de origine.

Decizia de a migra și selecția țării de destinație este deseori influențată de prezența prietenilor, cunoscuților și/sau rudelor în țările de destinație. Iar ceea ce ține de motivele migrației, migrația în scopuri de muncă predomină (72%), urmată de migrația permanentă (18%) și migrația în scopuri de a studia peste hotare (8%). Celelalte motive precum migrația în scopul tratamentului medical sau în scopuri antreprenoriale se regăsește cu mult mai rar. Există diferență între profilul migranților moldoveni în țările menționate mai sus care sunt determinate de cererea de pe piața de muncă și felul în care această poate fi accesată.

Migranții care sunt stabiliți în țările UE au un nivel mai înalt de studii, precum studii superioare sau chiar titluri științifice, ei sunt originari preponderant din mediu urban, sunt mai tineri, iar femeile fac o bună parte din ei. Noi suntem îngrijorați că din ce în ce mai mult populația cea tînără și școlită alege să migreze. Numai 10-12% din întregul număr de migranți reușesc să-și găsească un loc de muncă în propria arie de specialitate pe care au obținut-o Moldova. De regulă, migranți lucrează în domeniul construcției, sănătății și serviciilor sociale, transportării și comunicării și în domeniul serviciilor comunale, sociale și persoanle. Acestea înseamnă un înalt nivel de de-calificare, cunoscut sub denumirea de exod intelectual.

Numărul de moldoveni care și-au deschis afaceri peste hotare este destul de mic – 5-6%. Cea mai mare pondere de moldoveni care și-au deschis afaceri peste hotare se găsesc în Franța (9%), iar cea mai mica pondere îi revine Italiei (2%). Aceleași tendințe corespund și Federației Ruse. Printre multitudinea de dificultăți cu care se confruntă moldovenii peste hotare sunt (în ordine descrescătoare): limba străină, probleme cu angajarea, legalizarea șederii în țara de destinație și exploatarea prin muncă. Cazurile de exploatare prin muncă sunt mai frecvente în Federația Rusă și Turcia, care împreună cu regiunea Orientului Mijlociu prezintă țările cu cea mai mare rată de trafic de ființe umane, în special exploatarea sexuală, dar și cea prin muncă.

Diaspora moldovenească tot mai este în proces de dezvoltare. Provocările cu care se întîlnesc reprezentanții diasporei sunt determinate de nivelul scăzut de participare a moldovenilor în viața comunitară. Organizațiile moldovenilor peste hotare sunt conduse de nuclee mici de oameni care își dedică timpul pentru a-și realiza activitățile diasporale. Totuși, o mare parte a asociațiilor au reușit să devină o sursă importantă de informații pentru migranții moldoveni, să promoveze Republica Moldova peste hotare, precum tradițiile și obiceiurile acesteia, să mențină relații bune cu prestatorii de servicii pentru migranți în țările de destinație și să coopereze cu numeroase părți interesate de acest domeniu.

Aceste activități merită să fie susținute și în continuare. În ceea ce privește planurile lor pe viitor, multor migranți moldoveni le-ar plăcea să revină în Republica Moldova ceva mai tîrziu. Însă majoritatea lor sunt în regim ”de așteptare”, fără să aibă idei sau obiective clare despre viitorul lor. Decizia de a rămîne peste hotare sau a reveni în țara de origine depinde de circumstanțele sociale, economice și politice în țările de origine și destinație. Eu consider că autoritățile moldovenești trebuie să facă eforturi mai concrete și mai bine gîndite pentru a deveni mai atractivi pentru proprii migranți, ca cei din urmă să se întoarcă cu resursele și capacitățile acumulate peste hotare, altminteri riscul de ai pierde pe ei și pe copii lor este foarte înalt.

Împreună cu partenerii noștri guvernamentali și neguvernamentali, noi lucrăm ca să promovăm o înțelegere mai bună și mai modernă a impactului fenomenului migrației produs asupra structurii societății moldovenești, asupra familiilor, precum și asupra șanselor pentru creșterea și dezvoltarea indiviaduală.

Migrația este un fenomen ce rupe legăturile emoționale în familie, lucru ce duce uneori la destrămarea familiilor precum menționează mulți migranți, însă mulți din ei par să nu regrete decizia lor de a migra. Migrația internațională continue să fie un factor important în dezvoltarea demografiei țării, avînd impact direct și indirect. Mai precis, prevalența emigrării asupra imigrării afectează numărul populației și contribuie la continua descreștere a acesteia, iar migrația femeilor în vîrsta fertilă în scopuri de muncă duce la deteriorarea indicatorilor demografici din motivul scăderii ratei natalității.

Migrația este mai răspîndită în mediul rural decît cel urban, influențând semnificativ situația demografică din sate, ceea ce poate fi văzut vu ochiul liber cînd treci printr-un sat. Numărul mare de copii rămași fără îngrijire părintească reprezintă un aspect deosebit de deranjant. Însă, un lucru pozitiv e că creșterea PIB-ul Republicii Moldova din anii precedenți este atribuit veniturilor trimise de migranții moldoveni de peste hotare. Remitențele rămîn o sursă importantă pentru populația Moldovei: contribuția de facto către stabilitatea socio-economică provenită din remitențe într-o țară cu un nivel foarte scăzut de venituri nu trebuie să fie neglijată. Remitențele reprezintă jumătate din veniturile gospodăriilor recipiente, contribuind printre altele la creșterea accesului la cazare, educație și sănătate.

Din alt punct de vedere, migrația exercită presiune asupra sustenabilității sistemului de protecție socială a Moldovei, avînd în vedere faptul că tot mai puțini migranți contribuie la aceasta. Sectorul sănătății este de asemenea afectat din cauza exodului intelectual al profesioniștilor din domeniul sănătății.

În ceea ce privește imigranții din străinătate în Moldova, noi observăm că, deși fenomenul nu este de amploare, numărul străinilor doritori să se stabilească în Moldova este într-o creștere continuă. La momentul curent, în funcție de scopul șederii în țară, străinii obțin un permis de ședere temporară (în copuri de muncă, studii, reintegrării familiei, pentru activități cu caracter umanitar sau religios, pentru tratament sau în alte scopuri reflectate în legislația națională) sau un permis de ședere permanentă. Din motivele de securitate legate de situația în Ucraina și orientul Mijlociu, noi mai observăm și un număr de refugiați sau de persoane care sunt în căutarea altor forme de protecție umanitară în Moldova.

O întrebare legitimă ar fi ”asupra căror acțiuni trebuie să ne concentrăm ca să valorificăm aspectele pozitive a migrației și ca să diminuăm impactul aspectelor negative?”

În urmă cu patru ani, cînd a început misiunea mea în Moldova, m-am întrebat ce valoare poate să adauge OIM și care trebuie să fie activitățile prioritare? Înainte să vin în Moldova, OIM a activat în țară deja de un timp îndelungat și a reușit să încerce să aplice unele instrumente clasice din domeniul dezvoltării internaționale. În ultimii cîțiva ani, în strînsă coordonare cu partenerii și prietenii noștri, noi am adoptat un șir de acțiuni mai decisive ca să valorificăm impactul pozitiv al migrației asupra dezvoltării statului. Noi am extins programul nostru pentru migrație și dezvoltare, dar și am consolidat programul nostru orientat spre protecția celor mai vulnerabile grupuri de migranți. Lucrul nostru cu scopul de a spori nivelul de conștientizare a fenomenului migrației, predispus să producă impact pozitiv și negativ asupra societății, și angajamentul concomitent de a mînui activ oportunitățile și provocările migrației, au adus la implementarea intensă a unui număr de politici și activități legislative de către guvernul moldovenesc.

Au fost întreprinse inițiative concrete pentru a scade costurile pentru trimiterea remitențelor. Au fost extinse programele pentru a direcționa remitențele în dezvoltarea antreprenoriatului, bazate pe experiențe similar din alte țări cu o diasporă grandioasă. Mai mult, OIM a susținut crearea și capacitarea Biroului pentru Relații cu Diaspora, responsabil pentru susținerea implicării pozitive și interactive a diasporei în activitățile realizate de țara lor de origine.

OIM a susținut crearea unei noi instituții care are grijă de nevoile celor mai vulnerabili migranți reîntorși. Mai mult decît atît, OIM a contribuit ca fortificarea capacităților de management al migrației a poliției de frontieră. Noi continuăm să lucrăm în vederea consolidării capacităților guvernului în integrare sistematică și bazată pe dovezi a migrației în strategiile de dezvoltare. Sperăm că în viitorul apropiat noi vom lua măsuri decisive pentru a răspunde nevoilor copiilor rămași fără îngrijire părintească.

Experiența mea de peste 20 de ani în cadrul misiunilor OIM din direfite colțuri ale lumii îmi permit să fac cîteva comparații și să le dau lucrurilor un context. Mesajul meu către cetățenii și autoritățile din Moldova este unul de încurajare și speranță. Pentru a schimba lucrurile este nevoie de timp și determinare: voi veți putea să construiți o socitate mai prosperă dacă va avea loc lucrul în grup necesar, dacă resursele necesare vor fi împărțite judicios, și dacă voi veți gîndi și veți acționa într-o maneră chibzuită. Ca să concluzionez, vreau să subliniez că frumusețea și potențialul care provine din migrație, ca și în celelate cazuri, poate fi văzută doar de cei ce vor să o vadă. Frumusețea despre care vorbim nu poate fi descoperită dacă rămîi pasiv.