Niciodată nu ne-am fi gândit că vom lăsa Moldova cu un nod în gât. Și vreau să vă spun că am călătorit mult în acești nouăsprezece ani de aventură “on the road” împreună cu Onda Tv, dar Chișinăul ne-a uimit. Ne așteptam să vedem o țară săracă, chiar din punct de vedere cultural, în schimb am rămas frapați și fascinați de patrimoniul intelectual.

Camerele noastre de luat vederi au cutreierat în lung și-n lat străzile din Chișinău unde ne-a entuziasmat afecțiunea și ospitalitatea oamenilor astfel încât ne simțeam ca acasă. Și poate acasă și eram, ținând cont că în ultimii zece ani, sute de mii de moldoveni au plecat în Italia, și mulți din ei încă mai rămân să îndeplinească cele mai diverse job-uri. Chiar și cele mai umile, ca îngrijirea bătrânilor, iar economiile acestor moldoveni ajută economia precară a țării care este una dintre cele mai sărace din lume. Dar am dorit să cunoaștem și mai mult și am mers în școlile și universitățile din Chișinău ca să întrebăm tinerii despre viitorul lor.

 

Nu ne veți crede, dar ne-a pătruns un sentiment al vinovăției când am plecat de la liceul “Dante Alighieri” și Universitatea de Stat, neputând să ajutăm acești tineri ca să aibă o cale bine definită pe perioada de studii, este vina noastră. Pentru majoritatea dintre ei, cei șaptesprezece ani de învățătură frecventați vor fi necesari, din păcate, doar pentru a obține un loc de muncă cu mult mai inferior decât profesionalismul însușit. Și mai mereu, în străinătate, în special în Italia, unde pe bătrânelul de care are grijă nu-l interesează să știe dacă frumoasa moldoveancă este cu studii sau cu o diplomă de doctor în curriculum, în schimb lor, moldovencelor le este necesară o retribuție ”italiană” ca să poată întreține familia pe care a lăsat-o la Chișinău, punând sub pernă certificatele de studii și diploma.

 

Cât este de trist să-i vezi așezați în bănci răsfoind cărți și știind că profesorul lor, chiar și cel universitar are un salariu lunar de 150 sau 200 euro și un om de serviciu 50 euro. Și să nu credeți că aici la Chișinău costul vieții este proporțional raportat la salarii. Categoric nu, spre exemplu iarna, facturile lunare de gaz și lumină pot ajunge chiar și până la 80/100 euro, iar persoana de serviciu care are salariul de 50 euro pe lună, trebuie să-și găsească alte activități ca să poată să se întrețină. Dar demnitatea și orgoliul acestei Republici, devenită astfel în anul 1991 când s-a detașat de Uniunea Sovietică, sunt speranța într-un viitor mai bun. Între timp se investește în patrimoniul indiscutabil al țării. Natura. Chișinăul este capitala cea mai verde din Europa parcurile și grădinile au fost panoramele cele mai filmate de camerele noastre de luat vederi. Cu certitudine, o mână de ajutor economiei este dată de ”vinuri” da, exact, sute de vinării sunt răspândite pe întreg teritoriul moldav, și misiunea noastră pe aceste meleaguri a coincis chiar cu sărbătoarea națională a vinului. Și italieni? Mulți și foarte mulți vor veni în lunile ce urmează, deoarece întreprinzătorii noștri au descoperit această nouă frontieră unde costul mic al forței de muncă și al pământului precum și facilitățile fiscale atrag destul de mulți interesați. Și apoi, această națiune, care reprezintă rulmentul dintre este și vest reprezintă o punte de lansare către piețele din Rusia. Și apoi, la Chișinău sunt prezente două Camere de Comerț, cea de Comerț și Industrie Moldo-Italiană, și Camera de Comerț Italiană din Chișinău ACIM, ambele sunt punct de referință indiscutabil a cestei noi frontiere. Noi, am cunoscut și intervievat mulți conaționali care locuiesc aici și entuziasmul lor pentru această națiune, în situații de necesitate, ne-a molipsit mult.

 

Un rol important pentru italieni, fie profesioniști sau pensionari, fie societăți sau industrii, îl are Ambasada Italiei, cu Excelența Sa, Ambasadoarea, Valeria Biagiotti. Dar tot acolo este și dna. Dr. Nicoletta Borsari care datorită cunoștințelor sale numeroase despre Chișinău și Moldova ne-a prezentat o platformă de repere jurnalistice. O colaborare vitală pentru succesul reportajelor noastre cu siguranță a fost oferită de Cristina Samson, secretarul general al Camerei Moldo-Italiene și nu în ultimul rând Luigi Savoia, un calabrez brilant vioi, editorul revistei care găzduiește aceste reflecții și care prin articolele sale, devine, indubitabil, vehiculul important pentru progresul Moldovei. Revenind la Moldova, ceea ce ne-a surprins cel mai mult este participarea democratică a populației la viața politică a țării. Toți, absolut toți au dorit să-și expună punctul de vedere referitor la viitorul acestei națiuni iar microfoanele noastre au înregistrat marea dezbatere care este între pro-europeni și pro-ruși. Pe deoparte, cei mai învârstă care sunt proiectați către o economie de piață liberă, deapănă amintiri nostalgice a timpurilor Uniunii Sovietice, pe cealaltă parte, noile generații care se nasc cu internet și comunicații rapide, privesc către Europa și Occident pentru a scurta și mai mult distanțele care îi separă. Reportajele care noi, cei de la Onda Tv le-am realizat în Moldova vor fi difuzate în această iarnă și suntem siguri că vor contribui destul de mult ca să facem mai cunoscută această mică, dar mare națiune.

 

Moldavia…che piacevole sorpresa…

Onda Tv, la televisione dei siciliani, scopre tesori inaspettati …

Mai avremmo pensato di lasciare la Moldavia con un nodo alla gola. Eppure di trasferte in tutto il mondo ne abbiamo fatte tante in questi diciannove anni di avventure “on the road” con Onda Tv.

Ma Chisinau ci ha stregati. Le aspettative erano di una paese povero, anche culturalmente, invece siamo rimasti ammaliati da un patrimonio intellettuale imprevisto ed affascinante. Le nostre telecamere hanno girato in lungo e largo per le strade di Chisinau e la cordialità e l’ospitalità delle gente ci ha entusiasmato tanto da sentirci a casa. Ma forse lo eravamo, considerato che in questi ultimi decenni centinaia di migliaia di moldavi si sono recati in Italia, e tantissimi ancora vi risiedono per i più svariati lavori.

 

Anche i più umili, come badare agli anziani; e sono le rimesse di questi moldavi che aiutano una economia asfittica e tra le più povere del mondo. Ma ne abbiamo voluto sapere di più e così siamo andati nelle scuole e nelle università di Chisinau per chiedere ai giovani del loro futuro. Non ci crederete ma un senso di colpa ci ha pervaso quando abbiamo lasciato il liceo “Dante Alighieri” e l’università statale. Non potere aiutare questi giovani a dare un senso compiuto al loro percorso di studi, questa la nostra colpa. Per la maggior parte di loro, i diciassette anni di scuola frequentati serviranno purtroppo solo per ottenere un lavoro ben al di sotto delle professionalità acquisite. E quasi sempre all’estero, in Italia soprattutto, dove ai vecchietti che badano, non interessa nulla sapere se la bella moldava sia laureata o con tanto di dottorato nel suo curriculum. Mentre a loro, le moldave, necessita solo una paga “italiana” per mandare avanti la famiglia che ha lasciato a Chisinau, mettendo sotto il cuscino laurea e diploma. Che tristezza vederle lì sedute tra i banchi a sfogliare i libri e sapere che la loro docente, anche quella dell’Università, ha uno stipendio mensile di 150 o 200 euro ed un bidello di 50 euro. E non pensate che qui a Chisinau il costo della vita sia completamente commisurato agli stipendi. Assolutamente no, perché, per esempio d’inverno la bolletta mensile del gas e della luce può raggiungere anche 80/100 euro ed il bidello che prende 50 euro al mese, deve inventarsi altri lavori per tirare avanti. Ma la dignità e l’orgoglio di questa Repubblica, diventata tale nel 1991 quando si staccò dall’Unione Sovietica, sono la speranza per un futuro migliore. Intanto s’investe sul patrimonio indiscusso del paese. La natura. Chisinau è la capitale più verde d’Europa ed i suoi parchi e giardini sono stati per noi i panorami più ripresi dalle telecamere. A dare una mano all’economia è senza dubbio il “vino”, proprio così, centinaia di cantine sono sparse lungo tutto il territorio moldavo e la nostra missione in questa terra ha coinciso proprio con la festa nazonale, quella del vino. E gli italiani ? Tanti, e tantissimi ne arriveranno nei prossimi mesi, perché i nostri imprenditori hanno scoperto questa nuova frontiera dove il basso costo della manodopera e della terra nonchè le facilitazioni fiscali attirano non poco. Eppoi questa nazione, cuscinetto fra l’est e l’ovest rappresenta un trampolino di lancio verso i mercati russi. Ed allora ecco presenti a Chisinau due Camere di Commercio, quella di Commercio ed Industria Moldo-Italiana e quella Italiana di Chisinau, ambedue punto di riferimento indiscusso di questa nuova frontiera. Noi abbiamo conosciuto ed intervistato tanti nostri cannazionali che vivono qui e il loro entusiasmo verso questa nazione, nel caso ce ne fosse bisogno, ci ha contagiato tanto. Un ruolo importante per gli italiani, siano professionisti o pensionati, siano imprese od industrie, lo riveste l’Ambasciata d’Italia, con l’ambasciatrice Valeria Biagiotti. Ma c’e’ lì anche la dottoressa Nicoletta Borsari che con la sua grande conoscenza di Chisinau e della Moldavia ci ha aperto una mappa infinita di occasioni giornalitiche. E una collaborazione vitale per la riuscita dei nostri reporage sicuramente l’hanno data Cristina Samson, segretario generale della Camera Moldo-Italiana per non parlare di Luigi Savoia, un brillante calabrese, editore del giornale che ospita queste nostre riflessioni e che con i suoi articoli, indubbiamente è un veicolo importante per il progresso moldavo. Tornando alla Moldavia, quello che ci ha sorpreso di più è la partecipazione democratica della gente alla vita politica del paese. Tutti, nessuno escluso, hanno voluto dire la loro sul futuro di questa nazione ed i nostri micorofoni hanno registrato il grande dibattito che c’e’ tra filo-europeisti e filo-russi. Da un lato i meno giovani che, proiettati di botto verso l’economia del libero mercato, annaspano ricordando con nostalgia i tempi dell’Unione Sovietica, dall’altro le nuove generazioni che nate con internet e le comunicazioni veloci guardano all’Europa ed all’Occidente per accorciare ancor più le distanze che li separano.

I reportage che noi di Onda Tv abbiamo realizzato in Moldavia andranno in onda durante questo inverno e siamo sicuri che contribuiranno non poco a far conoscere questa piccola ma grande nazione.

Franco Perdichizzi – OndaTv (Sicilia)