Domnule Repede, care sunt reperele activității Asociației pe care o conduceți și care este rolul ei în promovarea produselor moldovenești în țările cu reședință ale membrilor AOAMP? Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni (AOAMP) este o organizație ne-guvernamentală, non-profit și apolitică, care a fost constituită în 2016. AOAMP reprezintă o platformă de colaborare, comunicare, informare și promovare pentru comunitatea de antreprenori moldoveni de pretutindeni. Datorită acestui fapt, de-a lungul activității, am încurajat și am facilitat conexiunile dintre producătorii din Republica Moldova cu cei din străinătate, conexiuni care s-au soldat cu contracte de colaborare și efecte economice scontate. Pe lângă conexiunile B2B, punem accent și pe parteneriatele publice private, încercând să conectăm autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului. La acest capitol, din păcate, autoritățile din Republica Moldova nu au fost deloc receptive. În același timp, suntem printre puținele asociații care susțin o prezență mai ridicată a produselor locale în cadrul rețelelor de magazine din țară. Am promovat această inițiativă și la nivel de Parlament, însă proiectul de lege stă blocat în comisii și dezbateri veșnice.

Reușesc producătorii moldoveni să facă față provocărilor actuale și pe care segmente sunt cele mai multe impedimente? Mediul antreprenorial din Republica Moldova este foarte slab dezvoltat. În cadrul proiectelor realizate de către AOAMP în vara anului 2019, am reușit să vorbim cu oameni de afaceri din întreaga țară, care își desfășoară activitatea în diverse domenii. Realitatea este foarte dură. Cel mai afectat segment din agricultura țării, îl reprezintă zootehnia. Este un segment în care sunt necesare investiții mari pentru a îl revitaliza. Nu putem cere ca fermierii să își orienteze investițiile în această direcție atâta timp cât nu există reglementări și deschidere spre export a cărnii din Republica Moldova. Nici piața internă nu este o soluție, pentru că costul de producție locale depășesc cu mult prețurile acelorași produse din import. Astfel, fermierii moldoveni nu sunt competitivi în această zonă.

Chiar dacă în ultimii ani sunt vizibile unele schimbări în ceea ce privește lansarea și desfășurarea unei activități economice, mediul de afaceri din Moldova se confruntă încă cu multe probleme. Punctual vorbind, se pot distinge următoarele impedimente majore:

  • Birocrația și corupția;
  • Incapacitatea de a concura cu produsele din import, mai ales în condițiile în care producătorii autohtoni sunt lăsați să se descurce singuri, fără vreun suport legislativ din partea decidenților politici;
  • Lipsa programelor de finanțare eficiente din partea statului.

Producătorii agricoli din Republica Moldova, considerată o țară agrară, afirmă că acest domeniu nu este profitabil, în special în acest an marcat de secetă, apoi de ploi torențiale. Randamentul mic este doar din cauza condițiilor meteo sau sunt și alte motive după părerea Dvs.? Agricultura este un domeniu strategic pentru economia Republicii Moldova. Astăzi puțini sunt de acord cu această afirmație, însă acest fapt se explică prin gestiunea ineficientă a acestui sector. Ne bucurăm de terenuri fertile, de specialiști buni în domeniu și cel mai important, de dorința agricultorilor de a avansa. Problemele sectorului agroalimentar, în general, și a agricultorilor, în particular, sunt numeroase și încă rămân nesoluționate. Producătorii agricoli trebuie să devină prioritatea numărul unu în implementarea acțiunilor și politicilor de dezvoltare.  Nu putem vorbi despre profit în domeniul agricol atunci când costurile de producție depășesc prețul deja existent pe piață la produsele agroalimentare. Astfel, atunci când ajunge să își vândă produsele, agricultorul moldovean este nevoit să o facă la nivelul costului de producție, pentru a nu rămâne cu produsele în câmp. Consider că soluția stă în susținerea procesării materiei prime. Astfel, producătorii vor realiza produse cu valoare adăugată brută, și respectiv, vor obține un profit mai mare.

Ați susținut impunerea unei cote de 51% la raft a produselor agroalimentare autohtone în cadrul rețelelor de magazine din țară. De ce? Credeți că se va accepta o astfel de măsură? Agricultorii din Republica Moldova au fost pe cont propriu prea mult timp. Am neglijat agricultura, considerând-o un segment neimportant pentru economia țării. Avem un Fond de Subvenționare sub orice critică, iar presiunea politică care intervine în agricultură în ceea ce ține de export – este alarmantă. Cum poate concura un fermier din Moldova cu unul din Turcia sau Spania, unde subvențiile acoperă 100% din cheltuielile fermierilor. Acei producători pot folosi discriminarea prin preț pe care o vedem pe rafturile din țară. Securitatea alimentară a populației este o prioritate. Atât timp cât avem potențial agricol nu înțeleg de ce încurajăm importurile și nu produsul local.

Este foarte important:

  • să promovăm produsul autohton, să încurajăm și să susținem producătorii din țară,
  • să asigurăm consumatorii că pot regăsi produs autohton de calitate pe rafturile din magazine dar și piețe, printre mulțimea de produse importate,
  • și într-un final să eliminăm monopolul produselor importate și comisioanelor împărțite pentru prezența acestui monopol.

Nu trebuie să ne ascundem după tratatele semnate cu UE sau cu OMC. Noi suntem un stat suveran, regulile jocului trebuie dictate de noi. Dacă în scurt timp nu vom oferi acest suport fermierilor moldoveni, aceștia vor dispărea. În 5-10 ani, nu vom mai avea agricultură!

Economia RM stagnează în ultimii ani. Tot mai multe companii își sistează activitatea. Considerați suficiente măsurile întreprinse de decidenții politici? Ca om de afaceri, ce măsuri ați propune pentru dezvoltarea sectorului economic și v-ați decide vreodată să construiți afacerea dvs. acasă? De facto, se urmărește o creștere în cifre, însă în termeni reali, nu se observă nici o îmbunătățire. Nivelul de trai al moldovenilor nu a crescut, iar numărul afacerilor care se închid este tot mai mare. Există foarte multe provocări și impedimente cu care se confruntă mediul de afaceri. Aceste bariere țin de accesul redus la resurse finanțare, birocrație, concurența neloială, flexibilitate redusă de adaptare la șocurile de pe piața internă și externă şi cultura specifică precară. Educația antreprenorială ar trebui să devină o prioritate. Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de lansarea unui număr mai mare de programe de finanțare în sprijinul IMM-urilor. Chiar dacă au fost aprobate o serie de legi ce au avut menirea de a încuraja inițiativa antreprenorială și de a crește competitivitatea în rândul antreprenorilor deja existenți, precum și relaxarea procedurilor fiscale, rezultatele scontate ale acestor măsuri s-au reflectat negativ în statistici. În continuare presiunea exercitată asupra oamenilor de afaceri este foarte mare. În 2018, numărul afacerilor deschise a fost de 6406, în timp ce numărul întreprinderilor închise a fost de 8540. De ce? Este simplu. Pentru că politicile de stat sunt orientate către anumite grupuri de interese, nu către bunăstarea societății. Asigurarea unei justiții echitabile, accesul facil la programe de finanțare din partea statului, eliminarea birocrației și a corupției, acestea sunt câteva măsuri care vor determina o creștere a activităților de business din țară, care implicit vor aduce încasări la bugetul de stat. Așa vor veni în țară și noi investitori, dar și cetățeni moldoveni care din cauza circumstanțelor economice, sociale și politice, au fost nevoiți să plece. Visul meu este ca industria și agricultura din Republica Moldova să renască. Îmi doresc și eu să pun umărul la acest proces, dar în momentul actual, clasa politică nu este interesată de acest fapt…