Doamna Gladei aveți o experiență bogată în sectorul financiar-bancar dar şi în sectorul financiar-nebancar și ați ocupât diverse poziţii manageriale. Ce ne puteți povești despre etapele carierei Dvs. Activitatea mea in sectorul financiar bancar a inceput in 1995 mai degraba din întâmplare decât ca și scop propus :). Chiar după ce absolvisem prima facultate, cea de istorie, primisem o propunere de a lucra într-o bancă, la o poziție mică. Credeam că nu este ceea ce îmi doresc, considerând lipsa de cunoștințe în domeniu, dar și însăși domeniul văzându-l unul foarte sec, dur și dominat de cifre. Fiind o fire creativă, deschisă, îmi vedeam rostul într-un domeniu unde mi-aș fi aplicat caracterul, dar și vocația. După ce am început să cunosc domeniul financiar, l-am văzut cu alți ochi și chiar am început să-mi văd rostul aici. Am făcut studii economice și o școala franceză de business (GGSB) pentru a-mi cizela abilitățile soft și hard astfel, incat sa imi asigure ascensiunea profesională. Am făcut întotdeauna lucrurile cu inima și din inimă, cu mult drag față de oamenii care m-au înconjurat și aceasta mi-a asigurat bună evoluție. Peste 23 ani i-am consacrat profesional  în sistemul financiar-bancar, dintre care 7 ani în calitate de CEO la cea mai mare companie financiara nebancara. Logic evolutia era trecerea de la poziția de manager angajat la cea de antreprenor și respectiv,  din 2015 am fondat o companie de consultanta specializata in management strategic și operațional (BDC Creative), pe care astăzi o conduc.

Din primele luni al acestui an  întregul glob se confruntă cu o pandemia fără precedent și nici la momentul de față de fapt nu știm când se va reveni la normalitate. Cum a fost afectat sectorul financiar-bancar în anul acesta? Sectorul financiar a fost cel care s-a conformat cumva la efectele crizei și necesitățile venite din partea clienților care peste noapte s-au pomenit cu reducerea veniturilor și incapacitatea de onorare a obligatiilor  în termen. Au fost restructurate o parte din credite, respectiv fiecare instituție și-a mărit  fondul de risk, ceea ce imediat a dus și la diminuarea profitului. În perioada stării de urgență au fost reeșalonate doar 11,62% din totalul creditelor bancare, iar băncile au fost receptive la solicitările clienților de a prelungi sau renegocia termenele de plată a creditelor. În primul trimestru, soldul brut (prudențial) al creditelor a constituit 45,4% din totalul activelor sau 42,0 miliarde lei, majorandu-se pe parcursul perioadei analizate cu 4,1% (1,7 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul trimestrului I al anului 2020 s-a majorat cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, în sectorul bancar a continuat tendința de consolidare a fondurilor proprii și de creștere a activelor, a portofoliului de credite și a depozitelor persoanelor fizice. Sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate, băncile sunt bine  capitalizate și  pregătite pentru a face față riscurilor la care se pot expune. În ultimii ani, sectorul bancar a dat semnale de stabilitate și transparentizare. Sectorul financiar nebancar s-a aliniat inițiativei de reesalonare /restructurare a împrumuturilor acordate, respectiv partea de provizionare s-a mărit și la fel profiturile s-au diminuat.În al doilea trimestru se înregistrează o descreștere a activelor totale până la 535,22 mil EUR, datorate atât de reticenta de creștere a portofoliului de risc cat si limitarea surselor de finanțare a acestora.Observăm creșterea  provizioanelor continuă de la 25,73 mil EUR în 2018 până la 60,44 mil EUR în 2020 (trimestrul II), fapt logic care denota diminuarea calității portofoliului în perioada de criza.Împrumuturile acordate sunt în creștere continuă, de la 342,68 mil EUR în 2018 la 469,77 mil EUR în 2020, ceea ce confirmă cererea de produse financiare pe piață pe de o parte, pe de alta parte, cifra statistica ar putea include și creditele restructurate sau paralele.

Și în Republica Moldova activitatea agenților economici a fost afectată și probabil pentru mulți din ei în mod ireversibil. Ne confrutam cu multe spații comerciale pustii și agenți economici falimentati. Unii inca la moment nu activează. Pentru alții perioada aceasta a fost una din cele mai profitabile,  cum ar fi HORECA. Cum descrieți situția economico- financiaria actula în RM si care ar fi masurile intreprinse pentru a relansa economia. În baza sondajului de opinie  „Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova”, realizat în iulie curent de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) pe un eșantion de 205 companii din sectorul TIC, HoReCa, turism, industria ușoară, agricultură, transport, educație etc., 87% din respondenți au menționat o diminuare a veniturilor cu până la 50% și mai mult față de cele raportate la perioada similară a anului 2019. Printre factorii care au afectat cel mai mult activitatea companiilor se evidențiază diminuarea cererii la produse și servicii pe piața internă (77% dintre respondenți) și dificultățile la încasarea facturilor emise (56% din respondenți). Companiile au implementat diverse măsuri care țin de creșterea veniturilor dar și optimizarea cheltuielilor:  reprofilarea modelului de business și orientarea către noile cerințe ale pieței și către noile comportamente ale consumatorilor, crearea unor noii linii de business cu oportunități de export, reducerea programului de funcționare, amânarea investițiilor curente, reducerea costurilor aferente personalului etc. În opinia a 80% dintre entitățile participante la sondaj, măsurile care trebuie să fie implementate de către stat pentru depășirea crizei pandemice sunt: reducerea impozitelor, taxelor și altor contribuții, în timp ce 75% din respondenți au considerat introducerea vacanței la plata acestora drept un instrument absolut necesar pentru depășirea crizei. În opinia mea, atenția sporită ar trebui focusata pe inițierea programelor de susținere a exportatorilor  prin valorificarea materiei prime locale și lanțului valoric; start-up-urilor și afacerilor de familie; sectorul inovațional și produsele inovaționale ușor scalabile. Crearea condițiilor net competitive comparativ cu țările similare de dezvoltare, pentru a atrage investiții în infrastructură care direct susține exporturile (centre de certificare, stocare și procesare în loturi mici la nivel de comune și grupe de comune); valorificarea fondurilor alocate de partenerii străini pentru a îmbunătăți infrastructura educationala orientată spre dezvoltarea business-urilor; infrastructură energetică , cea socială si medicala.

Constatăm, cu părere de rau, că foarte mulți oameni din lipsa unui salariu decent și din cauza mai multor probleme decid să apeleze la credite. Evidențiam de fapt că aceste dobanzi aplicate sunt mari. Care este părerea Dvs asupra aceast fenomen? Cu riscul de a mă repeta, dar vreau sa reiterez din start ca acest fenomen ar trebui privit în ansamblu: puterea de cumparare a consumatorului in Republica Moldova prin prisma nivelului de salarizare; investițiile făcute de jucătorii din domeniul financiar-bancar prin prisma provenientei lor și riscul de tara pe care și l-au asumat investitorii (majoritatea investitiilor in sector vin din exterior și acestea au un cost); aportul acesto jucatori la dezvoltarea economica in ansamblu: investii in infrastructura, novatii și cunoștințe,  locuri de munca, impozite si taxe achitate la buget etc;  regulile de intrare pe aceasta piața și reglementările prudențiale și de etică aferente sectorului; existența regulatorului și măsurilor clare de remediere aplicabile în cazul în care un jucător nu respecta regulile.  Respectiv concluzia mea este: atat timp cat exista cerere exact atat timp va exista oferta din partea jucatorilor acestei piețe; oferta trebuie corect înțeleasă de către consumator atat aspectele financiare (comisioane, dobanda, alte cheltuieli ) cât și cele legale; este nevoie de o campanie clară de educatie financiara, inițiată la nivel de țară, pentru a face consumatorul informat și a-i da dreptul sa aleagă corect instituția financiara parteneră.

Dvs suntet implicată si în alte proiecte. Știm că că snutet președinte AFAM – Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și președinte  al Asociația Patronală a Companiilor Financiare Alternative. Ce ne spuneți despre ele? AFAM reprezinta o comunitate de femei antreprenoare care depaseste la moment 60 de membre, reprezentante a 35 de domenii economice diferite. Este o organizație care are 4 acorduri de colaborare cu organizații similare internaționale și mai noi are 3 acorduri de reprezentare AFAM la nivel național regional. Scopul de baza este dezvoltarea capacitatilor membrelor, lobby și advocacy, networking și crearea de parteneriate locale si internationale pentru dezvoltarea business-urilor membrelor.  APCFA este relativ noua , creata la finele anului 2019. Prioritățile de bază ale asociației sunt: standarde de activitate transparente, platforma de disiminare a celor mai bune practici , inițierea campaniilor de educare a clienților. Mai nou lucrăm asupra unui proiect care ar facilita relația client institutie financiara nebancara în sensul soluționării gratis a divergențelor și problemelor apărute pe parcursul conlucrării acestora.