Interviu cu Dna Carpov Aurelia – Șef departament Arhitectură, FUA, UTM. Dr.arh., conferențiar universitar

Catedra Arhitectură a Universităţii Tehnice a Moldovei a fost creată acum 55 de ani, în anul 1964, iar Dvs. o conduceți din 2014, adică de 5 ani. Spuneți-ne câte ceva despre istoricul departamentului și absolvenții acesteia. Deși Catedra de Arhitectură a fost creată în anul 1964, odată cu întemeierea Institutului Politehnic Serghei Lazo din orașul Chișinău (în prezent UTM – Universitatea Tehnică a Moldovei), prima admitere a fost în septembrie 1965. Organizarea Catedrei se datorează lui Viktor Smirnov, numit șef al Catedrei de Arhitectură și Construcții Arhitectonice. După reorganizarea Facultății Urbanism și Arhitectură,  în 2015, Catedra a fost transformată în Departamentul Arhitectură. În perioada 1965-2019, la Facultatea de Urbanism și Arhitectură au fost formați peste 2.400 de arhitecți. Cea mai mare parte din ei a realizat și realizează clădiri și construcții în Moldova și în afara ei. O bună parte a ales calea cercetării, susținând teze de doctor și de doctor habilitat. Primul doctor în științe a fost din pleiada primilor studenți, prima promoție (1970), și anume Evghenii Bognibov, care a absolvit cu diplomă roșie facultatea, a susținut la Moscova teza de doctor în 1976 și activează până în prezent la departamentul Arhitectură. 

Ne puteți spune despre unii absolvenți iluștri ai Catedrei și mai cu seamă realizările acestora în domeniul arhitecturii, urbanismului etc.? Prin proiectele realizate, arhitecții formați la UTM au contribuit esențial la formarea aspectului arhitectonic al orașelor moldave și nu numai. Nu voi încerca să enumăr succesele arhitecților din Moldova, pentru a nu etala pe cineva în defavoarea altcuiva, pot afirma cu certitudine că ei au fost și rămân a fi primii în procesul de edificare, transmițând ștafeta cunoștințelor de la o generație la alta. Merită a fi menționați:  Modîrcă Vlad, Gordeev Anatolii, Telipiz Gheorghe, Apostolov Igor, Kuzi Anatolii, Bulat Gheorghe, Carpov Ivan, Povar Iurie, Povar Olga, Dubelari Vladimir, Gangal Boris, Bognibov Anatolii, Borozan Sergiu, Guzun Nina și mulți, mulți alții.

Câți studenți absolvesc anual Catedra Arhitectură și în ce măsură reușesc aceștia să se încadreze în câmpul muncii? Avem următoarea statistică: în perioada 1970-1975 au absolvit în mediu 30 studenți pe an, 1976-1986 – 40 studenți, 1986-2005 – 20 studenți, 2006-2010 – 50 studenți, 2010-2015 – 100 studenți (anul 2013- 138 absolvenți arhitecți), 2015-2018 – 70 studenți. Anul acesta sunt gata pentru susținere 78 studenți. Nu toți absolvenții arhitecți activează în domeniul proiectării arhitecturii, dar există domenii conexe (urbanism, arhitectură de interior, design de mobilier și amenajări interioare, design vestimentar și de obiect, arhitectură peisageră etc.), în care se pot manifesta la cel mai înalt nivel. Titlul de master în arhitectură le permite accesul la studii de doctorat și, în acest fel, la orientarea către cercetare și carieră universitară. Titlul de arhitect permite libertate în gândire și abilități de a o îmbrăca în formă arhitectonică.

Dvs. predați disciplinele „Istoria arhitecturii contemporane” și „Estetica arhitecturală”. Din păcate, Chișinăul a cunoscut în perioada anilor de independență o dezvoltare arhitecturală nu prea „estetică” – mă refer la tot felul de anexe, clădiri în interiorul curților locative, panouri publicitare etc. Ce aveți a spune în această privință? Din păcate, sunt de acord cu Dstră la acest capitol. Caracteristicile fondului construit ale unui oraș constituie una dintre sursele de informație asupra evoluției societății care își fixează propriul loc într-un cadru pe care îl modelează conform necesităților sale. Prefacerile de structură ale societății se înscriu în forme specifice în înfățișarea orașului, căruia îi dirijează dinamica. Chișinăul, în opinia mea, a avut o dezvoltare reușită în perioada sovietică – cu bulevarde largi, străzi înverzite, microraioane confortabile (locuințe, magazine, școală, grădiniță), ansambluri arhitectonice elegante – Complexul rezidențial din bd.Dacia, arh.G.Solominov sau Palatul de cultură al feroviarilor, arh. B.Vaisben, S.Shoykhet, T.Lomova; clădiri unicat – Romanița, arh.O.Vronski  sau Circul, arh. S.Shoykhet, A.Kiricenko. Este timpul să înscriem un șir de clădiri din perioada modernismului socialist în lista monumentelor de arhitectură. Într-un sfert de veac de independență au fost realizate puține clădiri valoroase, au apărut multe construcții de proastă calitate, ca rezultat al controlului slab în respectarea cerințelor și regulamentelor în vigoare, precum și a influenței beneficiarilor. Actualmente Chișinăul are nevoie de reglementări concrete care pot fi prevăzute de un nou PUG (Plan Urbanistic General). Cel aprobat în anul 2007, este depășit și incomplet. Lipsa PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal) Centrului Istoric creează condiții favorabile pentru proceduri și soluții urbanistice incorecte, prin implicarea Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, și a serviciilor municipale. Iar elementele tip gherete, panouri publicitare, anexe, parcări cu plată, pot fi reglementate printr-un simplu decret, lege sau decizie a Consiliului Municipal Chișinău – unicul gestionar al fondului cadastral municipal. De-ar fi voință politică…

Totuși, am observat în ultimii ani acordarea unei atenții deosebite conservării patrimoniului arhitectural, mai multe clădiri de epocă, monumente ale arhitecturii de nivel local sau național, fiind restaurate. Ce viitor are Chișinăul din această perspectivă? Moldova are o moștenire arhitectonică modestă în comparație cu alte țări. Totuși o are. Patrimoniul arhitectural este, probabil, cel mai reprezentativ în cultura unei națiuni, iar cunoașterea obiectivelor de arhitectură ne permite o mai bună cunoaștere a trecutului istoric, a metodelor și principiilor de construcție, a tradițiilor locale. Relativ recent au fost restaurate două clădiri impozante, ce constituie cărți de vizită pentru Chișinău – Muzeul Național de Arte și Sala cu Orgă, ambele proiectate de Gicu Bulat. Trebuie să valorificăm moștenirea, studiind, analizând, întreținând și ocrotind clădirile existente. Trebuie să iubim trecutul pentru a crea viitorul. Noi încurajăm studenții să creeze doar arhitectură de patrimoniu.

Din câte cunoaștem, Facultatea Urbanism și Arhitectură a UTM, dar și departamentul pe care îl conduceți, în special are încheiate mai multe acorduri cu diverse alte instituții de învățământ de peste hotare, dar și un șir de instituții publice sau private din țară. Care este rodul acestor colaborări? Putem să ne mândrim cu un număr impresionant de acorduri de colaborare. Cea mai fructuoasă și sustenabilă colaborare este cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Am invitat profesori cu grad științific din România – Tiberiu Florescu, Andrei Mitrea, Ștefan Vianu, Mihai Chisărău, Augustin Ioan – pentru cursuri teoretice. Rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat. Deja constatăm un salt considerabil în formarea specialiștilor, studenții fiind motivați de noi viziuni și deschideri, de abordări îndrăznețe și metode inedite. Anul acesta am avut încă un salt – pentru prima dată la examenul de sinteză studenții au susținut partea teoretică a proiectului de licență în formă de disertație. Prin conținutul ei, lucrarea de disertație trebuie să demonstreze cunoașterea științifică a temei abordate, să evidențieze stadiul cunoașterii în domeniul studiat și să cuprindă elemente de cercetare științifică originală a temei abordate, precum și modalități concrete de validare a acestora prin studiul de caz reprezentat de proiectul de licență. Pentru prima dată în istoria catedrei/departamentului, am invitat în calitate de președinte al Comisiei de licență 2018; 2019 o persoană din afara țării – Prof.dr.arh., Tiberiu Florescu, prorector pentru dezvoltare academică, imagine instituțională și relații cu studenții la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București. Rezultatele acestei activități au fost vizibile – proiecte savant elaborate, atitudine serioasă, disciplină ireproșabilă. A disparut noțiunea de proiect cumpărat, a apărut noțiunea de arhitectură gândită. O colaborare amicală avem cu Facultatea de Arhitectură G.M. Cantacuzino, a Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, România, în deosebi cu decanul Mihai Drișcu. Organizăm traininguri, facem corecturi comune la proiectul CASA (Concursul Anual al Studenților Arhitecți), participăm la conferințe, expoziții, mese rotunde etc.

În speță, Departamentul Arhitectură are încheiat un acord cu o universitate din Italia. Ne puteți spune mai multe despre acesta și cum ajută el studenții din Republica Moldova să facă cunoștință cu arhitectura italiană? Avem acord de colaborare semnat cu Universitata degli studi di Napoli Federico II, Italia. Profesorul Agostino Bossi a organizat o expoziție și a ținut o conferință dedicată lui Carlo Scarpa, apoi, am participat împreună la Seminarul internațional de confruntări, studiu și proiectare La qualita oikogena dell Architettura, organizat în Napoli, Italia, implicând și studenții.

Un îndemn pentru viitorii absolvenți ai liceelor să aleagă Departamentul Arhitectură al FUA din cadrul UTM? Arhitectura este un instrument pentru dezvoltarea armonioasă a personalității. Căutați-vă și dizolvați-vă în lumea bogată a arhitecturii, în care puteți să deveniți ca Leonardo da Vinci – pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor; ca Santiago Calatrava  – arhitect, inginer, sculptor, pictor; ca Alexandru Andrieș – cântăreț, arhitect, scriitor, poet, traducător, pictor, grafician; ca Andrei Macarevici – cântăreț, poet; ca Paco Rabanne – designer vestimentar etc. Dacă doriți să faceți arhitectură, trebuie să o faceți prioritară, sacrificând timpul liber în favoarea creativității, dezvoltând perseverența și capacitatea de a lucra în echipă, gândind logic și schițând, desenând, pictând, citind, călătorind, analizând. Utilizați acest instrument și veți afirma: viața este un succes!

Orice direcție veți alege, urmați îndemnul arhitectului meu preferat, Frank Lloyd Wright: „Păstrați-vă propriul ideal de onestitate atât de înalt, încât cel mai important gând al ambiției voastre în viață să fie să vă numiți o persoană cinstită și să vă priviți direct în ochi. Păstrați-vă idealul de onestitate atât de înalt, încât să nu-l puteți realiza niciodată”.