Artur Michalski:
Filozofia, pur și simplu, este de mare folos în viață, precum și în diplomație

 

D-le Michalski , Dvs. Ați ales diplomația sau diplomația v-a ales pe Dvs.?
De fapt, cred că diplomația m-a ales pe mine. Pe când mă maturizam,
în Polonia era sistemul comunist, iar eu făceam parte din generația a cărei
gândire și atitudine a fost mult influențată de „Solidaritatea” – protestul puternic
al poporului polonez împotriva sistemului din Polonia impus după război. Nici
prin minte nu-mi trecea, că aș putea servi unui astfel de stat, care și-a construit
identitatea în opoziție față de lumea liberă, față de familia națiunilor europene libere
și structurile euro-atlantice de securitate, adică NATO. În schimb istoria în
acel timp a accelerat în mod cert. În Polonia s-a făcut o mare schimbare, vă reamintesc,
că Polonia a fost prima țară din așa-numitul lagăr socialist, unde la 4 iunie
1989 au avut loc primele, deși nu complet libere, dar totuși autentice, alegeri
parlamentare. La aceste alegeri câștigător triumfător s-a dovedit a fi anume „Solidaritatea”
– acesta a fost plebiscitul, care a arătat unde este poporul și unde este
partidul, precum și cui îi aparține viitorul. În Polonia s-a format primul guvern
non-comunist din Europa Centrală și de Est. De aici vântul revigorant al libertății
a suflat asupra întregii noastre regiuni și a raspândit peste tot flăcările mocninde
ale libertății… a izbucnit revoluția de catifea în Cehoslovacia, a căzut Zidul Berlinului.
Era greu să nu faci nimic în timpul unor astfel de evenimente epocale. Diplomația
avea nevoie de oameni noi, cu o altă experiență decât cea comunistă. Eu
aveam experiență de jurnalist independent. În această perioadă turbulentă de la
sfârșitul anilor optzeci călătoream prin țările din regiunea noastră, relatam ce se
întâmpla acolo și am primit oferta de a mă angaja în serviciul de externe. Așa deci,
cred ca diplomația m-a ales, dar nu am ezitat nic o clipă și eu am ales-o pe ea. Și
iată așa conviețuim, iar recent am sărbătorit jubileul de argint.
Sunteți absolvent al Academiei de Teologie Catolică din Varşovia și Magistru
în Filosofie. Ce are în comun teologia și diplomația?
Da, am o educație filosofică și prețuiesc mult acest lucru. Filosofia este ca un
îngrășământ perfect, care ne fertilizează și ne dă posibilitatea să jucăm mai multe
roluri în viată. Ea ne ajută să înțelegem procesele, să privim multe lucruri de
la distanță, să apreciem un alt punct de vedere. Diplomația este arta de a apropia
oamenii,comunitățile, creând astfel un mediu favorabil pentru dezvoltarea propriului
stat, pentru crearea unei legături strânse de vecinătate, pentru a dialoga cu
privire la aspectele dificile, de asemenea, de a lupta cu
diferite experiențe istorice și interpretări diferite a ceea
ce s-a întâmplat în trecut, de a crea o bună imagine
a țării sale, de a apăra interesele ei, dar ținând cont de
sensibilitățile altora. În acest proces cunoașterea istoriei,
căutările filosofice de-a lungul evoluției umane,
mă ajută foarte mult. Deci, filozofia, pur și simplu,
este de mare folos în viață, precum și în diplomație.
De ce calități trebuie să dea dovadă un diplomat?
Într-o oarecare măsură deja am menționat acest
lucru. Dar lista calităților utile este, desigur,mult mai
lungă. Cred că mai întâi de toate, dar nu ca fundament,
este necesar să dai dovadă de un interes sporit
față de omenire. Omenirea este uneori periculoasă,
complicată, dar pentru a o înțelege, este necesar să
dai dovadă de o deschidere și o curiozitate „binevoitoare”
în analiza ei. Această înțelegere a omenirii facilitează
identificarea soluțiilor în situații foarte dificile.
Apoi urmează deschiderea spre dialog, implicarea
în construirea prosperității țării tale, în comunitatea
cu alții. În acest context aș menționa necesitatea de
a da dovadă de disponibilitate pentru un compromis
inteligent. În serviciul nostrua vem un moto sigur,
care, cred, ne ajută să înțelegem esența vocației
noastre: „Poloniao servesc, Europa o creez, Omenirea
o înțeleg.”
Deseori, presa solicit ambasadorilor să dea
aprecieri situației din țara–gazdă, a calității guvernării.
De cele mai dese ori acestea se abțin sau
dau răspunsuri evazive. De ce? Există anumite
prevederi în legislația internațională privind asemenea
lucruri?

Există o tradiție ca diplomatul să fie atent în formularea
unor observații critice la adresa țării în care activează.
Până la urmă el este oaspete, iar autoritățile din
țara respectivă sunt gazda. Acest lucru nu înseamnă
că diplomatul nu trebuie să spună adevărul, chiar dacă
acesta este dificil și incomod, dar preferă să-l spună
în discuții directe, unde și este, de fapt, locul potrivit.
Acolo se ajunge la unele constatări, acolo se acceptă
eventuale compromisuri, în cazul în care este dificil de
a găsi o soluție care să satisfacă pe deplin ambele părți.
Aceasta este tradiția, obiceiul, dar asta nu înseamnă
că de la această tradiție nu se pot face excepții. Cu toate
acestea, important este că, dacă există motive pentru
care trebuiesă se meargă la critici publice, barem
atunci când sunt încălcate drepturile omului, acest lucru
trebuie făcut într-un mod care să nu ofenseze,care
să lase deschisă calea dialogului.
Ați activat în cadrul misiunilor diplomatice din
Rusia, SUA și Canada.

Există caracteristici speciale în relatiile diplomatice cu actorii geopolitici
mari și cu țările mici? Care sunt acestea?
Serviciul diplomatic, indiferent de locul unde ne
cade să-l facem, întotdeauna are multe elemente asemănătoare:
dezvoltarea relațiilor bilaterale politice,
economice, culturale, străduința de a realiza interesele naționale. Dar fiecare misiune
este diferită și într-adevăr activează într-un fel în țările mari, în capitalele
cărora sunt o mulțime de diplomați din întreaga lume, unde se intersectează interesele
tuturor, și altfel e în țările mai mici, unde deseori suntem mai puțini la
număr și nu fiecare stat din lume are motive să fie interesat de țara în cauză. Dar
indiferent dacă o țară este mare sau mică, munca este fascinantă, uneori țările mai
mici ar putea avea chiar mai mult farmec – este mai ușor de a specifica lista de
sarcini și mai ușor de a le îndeplini.
Polonia, alături de Suedia, a fost inițiatoarea proiectului numit Parteneriatul
Estic, care include și Republica Moldova. Tara dvs. întotdeauna a sprijinit Moldova
pe diverse căi: a oferit consultanță, suport financiar, twinning, etc. Care
este motivația Poloniei pentru aceste acțiuni complexe în favoarea Moldovei?
Este în interesul național al Poloniei de a construi o vecinătate prietenoasă,
acest interes coincide cu interesul european. Este mai bine să ai vecini care își
construiesc viitorul pe baza modelului economiei de piață și a democrației, pentru
că, așa cum demonstrează fenomenul Europei unite,este cel mai bun mod de
a crea condiții de viață decente și o dezvoltare prosperă. În propunerea noastră a
Parteneriatului Estic, ideea era de a răspunde la aspirațiile societăților din statele
Europei de Est la o viață mai bună, la modernizarea în sensul larg al cuvântului.
Evident, acest proces uneori este lung și dureros. Problema constă în aceea că, cu
cât sunt mai puține reforme și consecințe ale implementării lor, cu atât procesul
este mai lung și mai dureros. Ca și în cazul dinților: cu cât mai mult vom tergiversa
tratamentul lor, cu atât mai mult ne vor durea. Consultările noastre politice
foarte intense, vizitele la diferite niveluri, asistența financiară, proiectele de dezvoltare, schimbul de experiență de transformare – toate acestea le facem de câțiva
ani, insistând mereu asupra consecvenței în efectuarea reformelor și luptei împotriva
corupției. Din păcate, de prea multe ori aceste cuvinte nu au fost tratate cu
seriozitate la Chișinău. Iar acum, treptat, se apropie timpul examenului și se pare
că nu este bine. Societatea asteaptă deja roada, iar recolta este slabă. Societatea
are dreptul să pună întrebări despre aceasta și este frustrant faptul că nu primește
nici un răspuns satisfăcător.
Care dintre proiectele realizate în Moldova le-ați menționa în primul rănd și de ce?
În fiecare an realizăm diverse programe de dezvoltare în valoare de peste un
milion de euro. Dar cel mai important lucru a fost, probabil, încheierea în urmă
cu aproape doi ani a acordului de creditare pentru 100 de milioane de euro pentru
dezvoltarea agriculturii. Acesta a fost conceput ca un instrument puternic pentru
a schimba situația în satul moldovenesc, dar, spre regret, instabilitatea politică,
disputele de coaliție, alegerile, schimbările frecvente de guvern au condiționat ca
creditul să nu fie utilizat. Deși acum lucrurile au avansat și eu sper, că partea poloneză
va primi în curând primele cereri de creditare. Satul moldovenesc s-ar putea
schimba mai rapid, cooperarea economică polono-moldovenească s-ar putea
dezvolta mai bine. Dar mai așteptăm…
Și nu numai politica și economia sunt importante. De asemenea, este importantă
arta– limbajul universal, care nu cunoaște bariere. Și aici avem proiecte, care
îmi sunt deosebit de dragi: colaborarea între teatrele din Polonia și Moldova.
Pe scena Teatrului „M. Eminescu” s-au produs două înscenări ale pieselor dramaturgului
polonez cu renume mondial Slawomir Mrozek. De asemenea, susținem
tinerii pictori, studenți și elevi din școlile de artă prin organizarea unui concurs
anual de artă” Jan Matejko”și a concursului de pian „Ignacy Paderewski”.
Ce priorități și-a stabilit Ambasada Poloniei la Chișinău pentru 2016?
Am intrat în anul 2016 cu o doză mare de incertitudine.
În Moldova nu exista guvern. Acum el deja este,
însă, în același timp, nu e un secret că societatea este
foarte dezamăgită de practica curentă de guvernare
și echipa actuală care exercită puterea nu se bucură de
încrederea publicului larg. Din fericire, guvernul este
conștient de acest fapt evident și declară reforme serioase
și un dialog social autentic, un dialog cu opoziția.
Ne vom strădui să folosim fiecare șansă cu sorți de
izbândă. Discutând de multe ori cu tinerii moldoveni,
observ că generația tânără dorește o schimbare reală,
dorește să fie mai aproape de Europa, vrea să aibă șanse
mai mari. Implementarea reformelor prevăzute în
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și DCFTA,
precum și dialogul autentic al autorităților cu societatea
sunt fundamentul acestei bune schimbări așteptate.
Polonia a fost întotdeauna și rămâne un avocat
binevoitor al modernizării vieții sociale, economice și
politice din Moldova. Iar la concret … aș dori ca în cele
din urmă agricultorii moldoveni să beneficieze de creditul
polonez. Cred că suntem mai aproape decât mai
departe de acest obiectiv.
Excelență, vă mulțumim pentru acest interviu
și sperăm ca în 2016 relațiile moldo-polone să cunoască
un aflux.