Domnule director, care au fost cele mai semnificative modificări adoptate de Legislativ în Codul fiscal pentru anul 2023? Primele modificări importante au fost operate în partea ce ține de impozitul pe venit. Începând cu data de 01 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). În acest sens,  a fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii pentru creditele acordate angajaților. De asemenea, la capitolul deducerii amortizării mijloacelor fixe a fost majorat plafonul valorii mijloacelor fixe pentru care se calculează amortizarea în scopuri fiscale de la 6000 lei la 12000 lei. O altă modificare constă în acordarea dreptului de utilizare a scutirilor persoanelor fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obținut venituri impozitate conform art.881 (domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi) și cap. 1 al titlului X (rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației) proporțional lunilor de activitate în regimul standard de impozitare. Determinarea creșterii sau pierderii de capital, de asemenea are noi reglementari. Astfel, în cazul înstrăinării unui autoturism care a fost în proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani până la data înstrăinării, cu excepția autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic, creșterea sau pierderea de capital nu va fi recunoscută în scopuri fiscale. În cazul vânzării, schimbului sau altă formă de înstrăinare a locuinței proprietate comună în devălmășie, creșterea sau pierderea de capital se va determina de către unul dintre proprietari (coproprietari) în baza acordului comun scris. De asemenea, au fost ajustate prevederile aferente impozitării veniturilor nerezidenților. Astfel, pentru nerezidenții care nu desfășoară activitate în Republica Moldova printr-o reprezentanță permanentă a fost specificat expres faptul că, veniturile supuse reținerii la sursa de plată sunt veniturile a căror sursă este Republica Moldova. La fel, au fost efectuate modificări aferent termenului, formei și modului de achitare a impozitului pe venit. Pentru aplicarea cotei 0% a impozitului pe venit, contribuabilul urmează să prezinte în termen declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele 2023-2025 și, concomitent, să indice opțiunea de aplicare a cotei 0% pentru impozitul pe venit. Agent economic care desfășoară activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a CAEM. Totodată, a fost majorată cota impozitului pe venit aplicabil la sursa de plată de la 3% la 7%, la veniturile sub formă de dobânzi achitate de către băncile, asociațiile de economii și împrumut, precum și emitenții de valori mobiliare corporative în folosul persoanelor fizice rezidente. De asemenea, s-a stabilit reținerea finală a impozitului pe venit prin aplicarea cotei de 12% pentru veniturile sub formă de dobânzi și/sau creștere de capital determinată conform art.40 alin.(7) din Codul fiscal de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice. A suferit modificări și termenul privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus. La acest capitol, a fost modificat termenul de depunere a cererii privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus, astfel începând cu ziua următoare termenului stabilit pentru prezentarea declarațiilor cu privire la impozitul pe venit. Ce ține de Taxa pe valoare adăugată, au fost ajustate pozițiile tarifare în vederea aducerii în concordanță a acestora cu prevederile aferent modificărilor operate la Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. La fel, a fost modificat modul de aplicare a TVA aferent importului de servicii. În cazul subiecților ce nu dețin statut de plătitor a TVA, obligația fiscală aferentă serviciilor de import se va exercita prin achitarea efectivă la buget a impozitului și depunerea declarației. De asemenea, a fost implementat un nou concept privind restituirea sumei TVA aferente procurărilor de mărfuri și servicii. Acesta presupune restituirea TVA pentru subiecții impozabili, înregistrați în calitate de plătitori de TVA, ce documentează tranzacții prin Sistemul informațional automatizat „e-Factura” și eliberează bonuri fiscale prin echipamentele de casă și control conectate la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronica a vânzărilor”. La fel, au fost introduse norme speciale privind determinarea TVA spre deducere în cazul serviciilor (lucrărilor) de construcție a clădirilor. Astfel, conform noilor modificări TVA spre deducere se determină proporțional costului de deviz al spațiilor ce constituie livrări impozabile în raport cu costul de deviz total al construcției, conform documentației de proiect. A fost modificat regimul fiscal privind TVA a serviciilor pentru populație de alimentare cu apă și canalizare, din scutit fără drept de deducere în scutit cu drept de deducere. A suferit modificări și procedura de înregistrare în calitate de plătitor al TVA, în cazul în care subiectul anterior a fost înregistrat în calitate de plătitor al TVA. Astfel, perioada deținerii statutului de plătitor al TVA nu se ia în calcul la aprecierea pragului de înregistrare. La fel, au fost efectuate modificări și în partea ce ține de accize. Scutirea de accize se limitează aplicarea scutirii de accize a mijloacelor de transport destinate persoanelor cu dizabilități doar pentru mijloacele de transport reutilate în mod corespunzător. De asemenea, a fost anulată scutirea de accize pentru Azot și Oxigen produs pe teritoriul țării. Totodată, începând cu 1 ianuarie, 2023, au fost abrogate cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare, ce vizează următoarele categorii de bunuri imobiliare, evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării: bunurile imobiliare cu destinație locativ și terenurile agricole cu construcții amplasate pe ele. Referitor la impozitul pe avere, a fost stabilită lista exhaustivă a bunurilor cu destinație locativă, care participă la formarea obiectului impunerii impozitul pe avere (apartamente și încăperi izolate locative în case cu multe etaje; apartamente în case de locuit individuale; case de locuit individuale în localitățile urbane și în localitățile rurale). De asemenea, a fost majorat plafonul valorii estimate totale a obiectului impunerii cu impozitul pe avere de la 1,5 milioane i mai mult – la 2 milioane și mai mult. O altă modificare importantă vizează patenta de întreprinzător. Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor, nu mai este admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a intrării în vigoare a modificărilor corespunzătoare efectuate în Legea nr. 93 din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

Ce sumă a fost acumulată de către Serviciul Fiscal de Stat în Bugetul de stat pentru anul 2022? Și care este dinamica acestor sume, comparative cu evoluția încasărilor la Bugetul Public Național în perioada anul 2020 – 2023? Încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 36,2 miliarde lei în primele 7 luni ale anului 2023, ceea ce denotă o creștere de 4,9 miliarde lei sau cu 15,7 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la Bugetul de stat (BS), în 7 luni ale anului 2023 s-au încasat circa 15,5 miliarde lei, ceea ce constituie cu 1,8 miliarde lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 13,2 %. La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 4,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 645,4 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 18,8 %. De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat 12,4 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 1,8 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 17,2 %. Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 4,2 miliarde lei, ceea ce constituie cu 645,5 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2022 sau cu 18,2 %. În anul 2022, la Bugetul de stat (BS) s-au încasat circa 23,7 miliarde lei, ceea ce constituie cu 3,7 miliarde lei mai mult, sau o creștere de 18,6%, comparativ cu anul 2021. 

Ce factori generează veniturile Bugetul Public Național colectate de Serviciul Fiscal de Stat? Este relevant de menționat, că meritul incontestabil aferent colectării veniturilor la BPN aparține contribuabililor și totodată efortului depus de funcționarii fiscali în acest sens.

Serviciul Fiscal de Stat mizează în continuare pe conlucrare și contribuie la comunicarea eficientă cu contribuabilii care se realizează prin:

  • organizarea periodică a întrunirilor cu mediul de afaceri;
  • desfășurarea atelierelor de lucru cu contribuabilii;
  • seminarelor de instruire;
  • efectuarea vizitelor fiscale cu caracter consultativ<
  • asigurarea desfășurării cu regularitate a întrevederilor cu contribuabilii la nivel local sub genericul „Ziua contribuabilului”.

Toate aceste acțiuni contribuie cu succes la:

  • creșterea culturii și disciplinei fiscale în rândul contribuabililor contribuabililor.
  • constituirea unui mijloc de comunicare interactivă pentru diseminarea informației utile;
  • creșterea eficienței și popularizarea activităților de administrare și deservire fiscală;
  • fortificarea procedurilor de cooperare dintre Serviciul Fiscal de Stat și contribuabili;
  • majorarea gradului de satisfacție și respectiv de conformarea benevolă a contribuabililor la declararea și plata obligațiilor, care atinge și scopul de acordare a suportului, consilierii și sensibilizării contribuabililor.

Reforma autorității fiscale naționale, care a avut loc în 2017, a presupus și  implementarea unor sisteme informaționale, cum ar fi Contul Unic de achitare a obligațiilor fiscale, Ghișeul Unic de Raportare Electronică. Sunt acestea viabile? Reforma autorității fiscale naționale și implementarea sistemelor informaționale, precum Contul Unic și Ghișeul Unic de Raportare Electronică, au adus beneficii semnificative în ceea ce privește eficiența și transparența în administrarea fiscală. Aceste instrumente au facilitat simplificarea și automatizarea proceselor fiscale, reducând birocrația și timpul necesar în îndeplinirea obligațiilor fiscale de către contribuabili. Contul Unic a oferit contribuabililor o modalitate centralizată și simplificată de plată a taxelor și impozitelor, eliminând necesitatea de a interacționa cu entitatea fiscală. Acest sistem a contribuit la reducerea erorilor și a întârzierilor în procesul de plată, asigurând o gestionare mai eficientă a încasărilor la Bugetul public național pentru autoritatea fiscală. De asemenea, Ghișeul Unic de Raportare Electronică a facilitat transmiterea electronică a rapoartelor fiscale, eliminând necesitatea prezentării fizice a documentelor la sediul Direcțiilor deservire fiscală. Această măsură a dus la economii semnificative de timp și bani pentru contribuabili, eliminând costurile asociate cu imprimarea și depunerea fizică a documentelor. Totodată, autoritatea fiscală a beneficiat de o gestionare mai eficientă și precisă a informațiilor fiscale, ceea ce a contribuit la creșterea transparenței și reducerea riscului de fraudă fiscală. Contul Unic și Ghișeul Unic de Raportare Electronică sunt soluții viabile și benefice atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritatea fiscală. Aceste sisteme informaționale au contribuit la modernizarea și eficientizarea administrării fiscale în Republica Moldova, aducând numeroase avantaje în ceea ce privește simplificarea procedurilor și îmbunătățirea transparenței. Actualmente, Contul Unic și Ghișeul Unic de Raportare Electronică este utilizat de mai mult de 30 mii persoane juridice. Ponderea dărilor de seamă electronice în totalul dărilor de seamă prezentate de către contribuabili prin intermediul Ghișeului Unic de Raportare Electronică  pentru primele 7 luni ale anului curent, constituie 81%, înregistrând o creștere cu 1 punct procentual față de anul 2022, perioada similară.

Care este ponderea utilizării serviciilor electronice? Și care sunt cele mai populare servicii oferite de Serviciul Fiscal de Stat? Utilizarea serviciilor fiscale electronice reprezintă o pondere semnificativă în totalul serviciilor publice prestate de către instituție. În prezent, sunt digitalizate 10 servicii, ceea ce reprezintă 58,82% din numărul total de servicii prestate de către SFS.

Cele mai populare servicii oferite în regim online de către SFS sunt:

  • Conectarea la serviciile fiscale electronice pentru persoane juridice: Acest serviciu înregistrează o utilizare de 100%, ceea ce demonstrează că toate persoanele juridice utilizează această modalitate de acces la serviciile fiscale electronice.
  • Comanda seriei și diapazonului de numere pentru documentele primare: Acest serviciu are o utilizare de 100%, ceea ce arată că toți utilizatorii optează pentru comanda online a seriei și diapazonului de numere pentru documentele primare.
  • Autorizarea centrelor de asistență tehnică pentru echipamentele de casă și control: Acest serviciu înregistrează o utilizare de 96%, ceea ce indică un grad ridicat de adoptare în rândul utilizatorilor.
  • Înregistrarea activității de prelucrare și/sau fabricare a mărfurilor supuse accizelor: Acest serviciu înregistrează o utilizare de 90,5%, semnificând că majoritatea utilizatorilor aleg să înregistreze activitatea de prelucrare și/sau fabricare a mărfurilor supuse accizelor în mod electronic.
  • Înregistrarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile: Acest serviciu înregistrează o utilizare de 74,6%, ceea ce indică o utilizare semnificativă a serviciului de înregistrare a subdiviziunilor/obiectelor impozabile în format electronic.
  • Înregistrarea și sigilarea echipamentelor de casă și de control: Acest serviciu înregistrează o utilizare de 49,4%, indicând că aproximativ jumătate dintre utilizatori optează pentru înregistrarea și sigilarea echipamentelor de casă și de control în format electronic.

Aceste cifre ilustrează faptul că serviciile electronice oferite de SFS sunt larg utilizate de către contribuabili și că există o tendință de adoptare a acestor soluții digitale pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale. Utilizarea serviciilor online aduce numeroase avantaje, inclusiv eficiență, accesibilitate și reducerea birocrației, facilitând astfel relația dintre contribuabili și autoritatea fiscală.

Serviciul Fiscal de Stat efectuează controalele fiscale. Care este scopul și impactul asupra transparenței în domeniul antreprenorial? Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația într-o anumită perioadă fiscală, acțiuni care au inclusiv scopul de a responsabiliza contribuabilii la onorarea obligațiilor fiscale la buget în termen și în cuantum deplin. 

Efectele rezultatelor controalelor aspra comportamentului fiscal al contribuabilului pot fi divizate în 2 tipuri:

  • directe: constatările efectuate prin control și obligațiile fiscale calculate;
  • indirecte: responsabilizarea și consolidarea atitudinii contribuabililor și descurajarea acestora de la nerespectarea legislației.

Unul din efectele de bază al controlului fiscal de comun cu alte mecanisme de administrare fiscală îl constituie creșterea de la an la an a achitărilor la BPN. Planificarea și exercitarea controalelor fiscale se realizează urmare a analizei riscurilor de neconformare fiscală identificate în activitatea contribuabililor, din informațiile disponibile cât și sesizările parvenite din surse terțe. Totodată, este important de menționat că, în primul semestru al anului 2023, autoritatea fiscală a intensificat acțiunile de conformare voluntară a contribuabililor la respectarea legislației fiscale, inclusiv prin majorarea numărului de vizite fiscale cu circa 80%. În context, a fost înregistrată o reducere semnificativă de circa 57% a numărului controalelor fiscale efectuate pe parcursul lunilor ianuarie-iunie 2023, conform listelor de control planificate anual/lunar, comparativ cu perioada similară a anului 2022. Rezultativitatea controalelor fiscale efectuate constituie 99,4%. De asemenea, pe fundalul diminuării cu circa 57% a numărului controalelor fiscale în perioada de referință, ponderea sumelor încasate din totalul obligațiilor fiscale calculate în cadrul controalelor efectuate s-a majorat cu 52% față de perioada similară a anului 2022, ceea ce vorbește despre eficientizarea acțiunilor de control desfășurate, inclusiv planificarea lor, raportate la costurile de administrare fiscală suportate de instituție în acest sens.

Renunțarea la activitatea în baza patentei ce beneficii ar avea? Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor, nu mai este admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a intrării în vigoare a modificărilor corespunzătoare efectuate în Legea nr. 93 din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător. În acest sens, pentru titularii patentelor de întreprinzător pentru activitățile menționate supra, în calitate de alternativă, legislația fiscală prevede activitatea independentă – activitate desfășurată de către o persoană fizică rezidentă fără a constitui o formă organizatorico-juridică.

La rândul său, activitatea independentă pentru dezvoltarea afacerii oferă următoarele avantaje:

  • perioada de valabilitate este nelimitată – nu necesită reînnoirea în fiecare an;
  • plafon de vânzări majorat – 1,2 milioane de lei anual;
  • impozitul pe venit constituie 1% din venitul din vânzări, dar nu mai puțin de 3000 lei pe an;
  • acordarea compensațiilor în vederea acoperirii cheltuielilor suportate, legate de schimbarea formei de activitate;
  • scutirea de plata taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii pentru persoanele fizice care desfășoară activități independente în cadrul piețelor sau amplasamentelor create în condițiile Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior;    
  • fără evidență contabilă, arhivare și raportare către stat – Serviciul Fiscal de Stat va recepționa datele privind vânzările în timp real.

La situația din 29 august 2023, 3252 de foști titulari de patentă s-au conformat noilor prevederi legale și au trecut la regimul fiscal simplificat – activitate independentă. Totodată, 2855 de contribuabili au aplicat pentru compensarea cheltuielilor suportate în contextul trecerii la activitatea independentă.