Domnule Prim – ministru, bună ziua. Vom începe de la o clarificare – cum ați defini misiunea expoziției „Fabricat în Moldova”? E o întrebare bună și la timp. Asemenea întrebări ne ajută să verificăm cât de actualizate sunt acțiunile și deciziile noastre. Fenomenul globalizării a acutizat competiția economiei Republicii Moldova cu economiile altor state. Competiția se simte și pe dimensiunea produselor, și pe dimensiunea pieței forței de muncă, care migrează în locurile unde sunt mai multe oportunități de angajare. Evident, competiția se vede pe rafturile magazinelor, acolo unde produsele concurează pentru atenția și încrederea consumatorilor. Pentru a crește orice afacere trebuie să fie în stare să-și dezvolte continuu produsele și serviciile, să fie în stare să ajungă la cumpărători, și toate astea să le ofere la un preț maximal avantajos și într-o manieră confortabilă pentru cumpărători. De asta cred că, ”Fabricat în Moldova” trebuie să devină o platformă, pe care producătorii autohtoni au posibilitatea să își facă văzute numele și produsele lor. Platformă unde pot beneficia de schimb de experiență în materie de tehnici de eficientizare a administrării afacerii, și pot cunoaște căi de promovare a produselor pe piețele internă și externă. Ar fi bine ca platforma expoziției să aducă producătorilor autohtoni parteneri potențiali, inclusiv externi.

Ce domenii a economiei cel mai mult necesită susținere în promovare? Nu aș separa necesitatea de promovare pe domenii. Merită meționat faptul că în Moldova au apărut și continuă să apară nume cunoscute pe domenii precum industria textilelor și industria chimică. În ultimii ani au apărut nume improtante pe sectorul tehnologiilor informaționale. De exemplu, în cadrul deplasărilor în teritoriu am cunoscut o întreprindere deosebită axată pe producerea hăinuțelor pentru copii – ”Bombonici”. Este un exemplu cât de mult poate face o familie inspirată și dedicată. Acești oameni practic păstrează focul vieții în localitatea lor, dar și în cele alăturate. Ei demosntrează că se poate de creat produse bune în Moldova. Acum ei sunt orientați spre export, iar noi suntem preocupați cum să simplificăm procesele de export pentru comerțul on-line. Evident, nu doar pentru ”Bombonici”, ci pentru toți producătorii care au această nevoie. Din fericire avem mai multe nume care merită apreciate precum: „Ionel”, „Iuvas”, „Casa Cristea”, „Carpeta”, „Ponti”, „Tricon”, „Viorica Cosmetic”. Azi noi elaborăm și implementăm proiecte menite să determine o creștere esențială a listei producătorilor autohtoni în următorii ani.

Domnule Chicu, guvernul oferă suport participanților la expoziție? Guvernul aplică un set de instrumente de susținere a companiilor micro, mici și mijlocii. Ministerul Economiei și Infrastructrurii, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) contribuie la cofinanțarea parțială a cheltuielilor eligibile pentru participarea agenților economici la expoziție. Programele actuale oferă posibilitatea ca fiecare solicitant să fie subvenționat cu 50 % din valoarea contractului de închiriere a spațiului  și cu 100 % din costul taxei de înregistrare la expoziție/târg, în cazul în care ambele costuri sunt de până la 4 mii lei. Dar nu aici e greul asistenței noastre. Guvernul oferă un set larg de instrumente de suport a business-ului, și vom depune eforturi să le promovăm. Îndemn părțile interesate să consulte paginile web ale MEI, și chiar să apeleze la specialiștii ministerului pentru a obține informații despre oportunitățile de asistență existente.

Cum ați defini importanța sectorului industrial în contextul economiei naționale Este o întrebare bună, vă mulțumesc că mi-ați adresat-o. Vă expun scurt opinia mea. În contextul social-economic actual, industria este creatorul de locuri de muncă stabile și cu un confort sporit, și mai e generatorul de tehnologii și inovații. Din păcate economia Republicii Molodva este insuficient de industrializată și, în prezent, în multe raioane sectorul agricol este angajatorul principal. Asta explică depopularea regiunilor. În lipsa industriilor pe piață se atestă un număr redus de oportunități de angajare, în special oportunități căutate de tineri. Menționez aici că mii de tineri de-ai noștri sunt angajați în cadrul celor mai mari nume din industria constructoare de mașini, în sectorul bancar, și în industria IT. Dar nu în Moldova. Acei tineri ar putea lucra în Moldova și contribui la dezvoltarea economiei naționale dacă găseau aici oportunitățile de angajare potrivite. Acum zeci de mii de tineri muncesc pentru economia și PIB –ul altor state. Înțelegem acest fapt și, de asta, industrializarea țării este ținta Planului de Acțiuni al Guvernului (PAG) 2020 – 2023. Sper că am reușit să răspund la întrebarea Dvs. 

Cum își propune Guvernul să industrializeze țara? Nu sunt ingrediente secrete. Pentru a industrializa țara trebuie să reușim să aducem în Moldova investitorii industriali mari, care acționează global. Trebuie să avem oferte pentru ei, care să includ tereneuri, acces la infrastructuri, costul resurselor energetice și forță de muncă. Practic în fiecare centru raional avem zone industriale, unde pe timpul soviectic actuvau fabrici și uzine. În acele zone pot fi create platforme industriale moderne, pentru că acolo există acces la alimentarea cu energie electrică, la rețelele de apeduct și canalizare, și la drumuri. Vreau să menționez că prin crearea platformelor industriale de acest gen economia națională va fi integrată în lanțurile economice regionale și globale, și va deveni mai stabilă și viabilă. O problemă mare a țării în prezent este starea proastă a drumurilor naționale, care crește costurile de trasnport pentru industriași. Dar industriile sunt foarte dependente de transport atât a materiei prime, cât și a produselor finite. Acum, în Moldova industriașii consumă prea mult timp și mulți bani pentru serviciile de transpoprt. Investițiile masive rețeaua de drumuri naționale are misiunea de a convinge investitorii industriali să vină în Moldova, și să creeze platforme industriale în fiecare raion a țării. Pentru a demonstra seriozitatea intențiilor noastre am elaborat PAG 2020 – 2023, ca a crea un mediu predictibil pentru investitorii potențiali. Ne propunem să demonstrăm că investițiile în infrastructură în 2020 nu sunt accidentale. Previziunile noastre arată că, până în 2023, în infrastructurile naționale vor fi investite cca 54 miliarde lei, în drumuri, în apeducte și canalizare, în infrastructura feroviară, în energetică, ș.a. Așa ne propunem să creăm condiții atractive pentru investitorii industriali, și o vom face.

Domnule Premeir, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE are impact asupra economiei naționale? Indiscutabil. Accesul la piața UE, împreună cu eforturile de a susține evoluția producătorilor noștri, au determinat o creșetere impresionantă a exproturilor din Moldova în UE. Creșterea exporturilor era imposibilă fără creșterea calității produselor noastre, și acest fapt bucură în mod deosebit. Acordul de Liber Schimb a fost un stimulent bun pentru economia noastră, dar cred că încă nu am reușit să folosim toate oportunitățile deschise. Avem multe de făcut pentru a diversifica economia națională. E important să înțelegem Republica Moldova este în competiție directă cu toate statele UE, și azi oamenii pot alege ușor unde vor să trăiască. Pentru a putea păstra tinerii acasă trebuie să creăm aceleași condiții de trai, și să le aducem aceiași diversitate de oportunități de angajare, care ei le găsesc în alte țări. Cred că nu există altă cale, și cred că trebuie să ne mișcăm repede. E important să depășim multitudinea polemicilor sociale și să ne concentrăm pe modernizarea țării.

Susțineți că în ultimii ani a crescut calitatea produselor autohtone? Sigur că da. Altfel nu creștea exportul nostru pe piața UE. Creșterea calității a fost susținută de mai mulți factori precum tehnologizarea liniilor de producere, instruirea personalului și implementarea standardelor actuale de management a calității. Apar generații noi de ingineri și alți specialiști calificați, și cred că deja putem constata că specialitățile de inginerești sunt mai populare decât cea de jurist. E un semn bun. Le mulțumim partenerilor de dezvoltare, care au susținut producătorii noștri în procesul de implementare a standardelor de management a calității, și au ajutat mulți producători să-și elaboreze elementele de identitate vizuală – să construiască așa numitul brand. Tot aici voi remarca idea frumoasă „Din inimă. Branduri din Moldova”, care de asemenea a devenit o punte bună între producătorii autohtoni și cumpărători.

Cum a evoluat deficitul comercial cu UE după semnarea Acordului de Liber Schimb? Evident, comerțul liber dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a favorizat mai mult economia RM. Deficitul comercial al RM cu UE s-a redus practic în jumătate, dar cel mai important pentru noi aici este creșterea exporturilor noastre pe piața UE. Sunt semnle bune, dar după cum am menționat mai sus – RM încă nu a valorificat potențialul Acordului cu UE. Valorificarea acestor oportunități depinde de inovativitatea și tehnologizarea producătorilor noștri. Pe aceste dimensiuni trebuie să insistăm în următorii ani. În dialogul nostru cu producătorii autohtoni vom aborda câteva întrebări: ”ce putem face pentru a dubla cifra de afaceri?”, ”ce putem face pentru a crește salariile cu 50%?” și ”ce putem face pentru a crește numărul de locuri de muncă?”. Nu neapărat vom găsi soluții în fiecare caz, dar contează să începem să gândim împreună în aceiași direcție.