DSC_2760Deoarece în sectorul agricol mai există încă probleme nerezolvate, ce măsuri a întreprins Guvernul pentru susținerea agricultorilor și depășirea crizei?

Ţin să subliniez că, Ministerul agriculturii şi industriei alimentare menţine un dialog eficient cu asociaţiile şi federaţiile agricultorilor, în cadrul căruia discutăm  problemele existente şi consultăm politicile pe care le promovăm în domeniu. Dacă e să mă refer la măsurile întreprinse întru susţinerea agricultorilor,  atunci trebuie să subliniez că, acţiunile ministerului sînt orientate spre asigurarea unei  dezvoltări durabile a sectorului agroalimentar, avînd la bază, obiective bine determinate, precum creşterea productivităţii şi a competitivităţii agriculturii; stimularea transferului tehnologic şi a serviciilor de extensiune; sporirea veniturilor producătorilor agricoli; atragerea mai multor tineri fermieri în sectorul rural; utilizarea eficientă a resurselor naturale şi conservarea mediului ambiant; extinderea accesului pe pieţele externe, inclusiv pe cele ale Uniunii Europene ş.a.

Urmare a activităţii ministerului la compartimentul dat, agricultorii din Republica Moldova pot beneficia în prezent de granturi și credite preferențiale, prin implementarea programelor de asistență externă:
–    Proiectul „Agricultura Competitivă” (MAC-P), Banca Mondială, Guvernul Suediei, Guvernul RM, buget – 503,2 mil MDL;
–    Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanţat de USAID, buget – 281,7 mil MDL;
–    Proiectul de Asistenţă pentru Fermierii Neprivilegiaţi 2KR, finanţat de Guvernul Japoniei, buget – 372,1 mil MDL;
–    Programul Rural de Rezilienţă Economico – Climatică Incluzivă (IFAD VI), finanţat de IFAD, buget – 460,7 mil MDL;
–    Tranziţia la Agricultura Performantă, finanţat de MCA-Moldova, buget total – 1,8 mlrd MDL;
–    Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, finanţat de BEI, buget – 1, 43 mlrd MDL ;
–    Proiectul “Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă”, finanţat de Guvernul Japoniei, buget – 310 mil MDL;
–    Proiectul Livada Moldovei, BEI – 2,29 mlrd MDL;
–    Acordul de finanțare suplimentară în vederea realizării Poiectului „Agricultura Competitivă”, compensaţii, Banca Mondială – 212 mil MDL.
De asemenea, activitatea producătorilor agricoli este  încurajată prin acordarea subvenţiilor de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA),  conform măsurilor de sprijin, fixate în Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a  producătorilor agricoli pentru anul respeciv.

Este un succes important şi de apreciat, Acordul de finanţare între Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind implementarea Programului ENPARD Moldova – Suport pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, semnat pe 26 martie, curent,  în scopul acordării  asistenţei necesare Guvernului Republicii Moldova pentru creşterea competitivităţii  sectorului agroalimentar, ameliorarea nivelului de trai în zonele rurale, precum şi  consolidarea unei guvernări economice şi democratice. Instrumentul ENPARD a fost lansat de către Comisia Europeană în martie, 2011 şi este o iniţiativă nouă de sprijin din partea partenerilor europeni pentru implementarea reformelor în sectorul agricol şi rural, deoarece implementarea cerinţelor Uniunii Europene atrage costuri înalte pentru sectorul agricol, în ceea ce ţine de cerinţe şi standarde de calitate, siguranţă etc. Implementarea Programului ENPARD va contribui, de asemenea,  la dezvoltarea capacităţilor de export a principalelor produse agroalimentare moldoveneşti pe piaţa UE, şi astfel va creşte impactul asupra PIB-lui. Condiţiile de muncă şi trai în regiunile rurale vor fi îmbunătăţite sub aspectul incluziunii economice şi creşterii economice durabile. Securitatea şi siguranţa alimentară pentru populaţie vor fi asigurate, prin implementarea unor politici durabile. Valoarea totală a suportului din partea Comisiei Europene constituie circa 64 milioane EUR, din care: 53 milioane EUR sînt acordate de Comisia Europeană pentru componenta de suport bugetar sectorial şi circa 11 milioane EUR drept componenta de suport complementar.

Poate fi deja accesat şi Creditul oferit de Guvernul Poloniei, în valoare de 90 milioane euro, care este destinat  producătorilor agricoli. Mijloacele financiare vor fi oferite ca împrumuturi, în formă de echipamente, utilaje, elemente de infrastructură pentru proiecte în agricultură şi industria agroalimentară, cu rambursare în rate, pentru o perioadă maximă de 12 ani, din care, primii 3 ani reprezintă perioada de graţie, fără implicarea sectorului bancar. Urmare a negocierilor  purtate de  Ministerul Agriculturii  cu ministerele Economiei şi Finanţelor, rata anuală pentru acest credit,  a fost micşorată de la 3% la 2%.
Publicul poate fi informat că, pînă la momentul actual, au fost recepţionate 18 dosare, în valoare de 20 mil euro. În lucru se află alte 10 dosare, în valoare de 9 mil euro. Unitatea de implementare a creditului de asistenţă UICAGRP a aprobat  2 dosare în valoare de 2,7 mil euro. Mijloacele financiare sînt destinate pentru renovarea unei ferme de porcine din raionul Floreşti şi construcţia unui complex frigorific din raionul Briceni.
Ne propunem în perspectivă, să consolidăm capacităţile fiscale ale agricultorilor prin introducerea impozitului agricol unic, vor fi reduse constrîngerile regulatorii pentru producătorii agricoli, prin eliminarea barierelor birocratice din sector, asigurarea accesului la finanţarea destinată modernizării utilajului şi infrastructurii agricole, facilitarea extinderii investiţiilor private şi atragerea noilor fluxuri de capital în ramură.

  • Acordul de Liber Schimb cu UE, în opinia Dv, va putea oferi imediat și în viitor careva garanții suficient de certe pentru întreprinzătorii și producătorii agricoli?

Oportunitatea de bază oferită de Acordul de Asociere este accesul la o piaţă de 500 milioane  consumatori, a căror putere de cumpărare este destul de mare. Semnarea Acordului de Asociere stabileşte un cadru de reglementare a relaţiilor comerciale cu UE pe termen lung, ceea ce înseamnă relaţii stabile cu un partener previzibil în condiţiile unor reguli concurenţiale corecte şi echitabile. Regulile clare de joc permit producătorilor să-şi concentreze eforturile în conformitate cu cerinţele şi reglementările pieţei. În acelaşi timp, producătorii care au capacitatea de a exporta pe piaţa UE, au un nivel de competitivitate înalt, care le asigură posibilitatea de a concura cu succes şi pe piaţa internaţională.

  • Care sînt produsele care vor putea obține cele mai mari beneficii?

Consider că, la exportul produselor agroalimentare este necesar să sporim  ponderea produselor cu valoarea adăugată înaltă, care pot asigura o creştere mai considerabilă a veniturilor pentru producători. Fructele şi legumele proaspete, vinurile, nucile, mierea de albine, produsele procesate, produsele ecologice deja înregistrează succese în exportul în UE şi au un potenţial de creştere pe viitor. Este cert faptul că, producătorii trebuie să întreprindă eforturi pentru implementarea sistemelor de management al calităţii, investiţii în modernizarea proceselor de producere, procesare şi post-recoltare, pentru a atinge nivelul de competitivitate cerut pe piaţă. Pe lîngă aceasta, este important ca producătorii autohtoni să-şi modifice cultura antreprenorială, prin asociere, crearea grupurilor de producători, realizarea eforturilor comune de penetrare a pieţei cu ajutorul unor strategii de promovare.

  • Ce părere aveți despre calitatea produselor agricole și alimentare autohtone? Cum este asigurată verificarea calității acestora?

Produsele agricole și alimentare autohtone sînt în mare parte  produse calitative, cu calităţi gustative deosebite, produse conform tehnologiilor tradiţionale. Important este că, acestea nu sunt genetic modificate. O parte din ele sînt ecologice. La moment, mulţi dintre agenţii economici lucrează activ atît asupra calităţilor organoleptice, cît şi asupra modului de prezentare a produselor. A crescut, evident, exportul de produse agricole şi alimentare pe alte pieţe, altele decît cele din ţările CSI, ceea ce confirmă faptul că, acestea sînt apreciate şi solicitate pentru calitatea de nivel înalt. Atît produsele agricole, cît și alimentare sînt în mare parte reglementate. Pentru produsele nereglementate (adică pentru cele pentru care nu sunt Reglementări tehnice, Norme, Cerinţe ş.a.) se aplică standardele moldoveneşti, interstatale şi internaţionale, care sînt adoptate ca standarde naţionale, precum şi standardele de firmă elaborate de fiecare agent economic pentru produs. Dacă e să specificăm, produsele reglementate din domeniul zootehnic, sînt: laptele şi produsele lactate, carnea şi produsele din carne, ouăle, mierea, crustaceele, iar cele nereglementate din domeniul zootehnic: peştele, produsele apicole secundare, pieile şi pielicelele. În prezent, se lucrează la modificarea şi completarea unui şir de acte normative care reglementează carnea materie primă, produsele din carne, laptele şi produsele lactate, produsele apicole secundare.

  • Care sînt previziunile pentru investițiile și ajutoarele din partea Organizațiilor internaționale?

Ministerul a iniţiat mai multe proiecte cu suportul donatorilor externi. Este vorba despre proiecte cu implicarea Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Fondului Internațional de Dezvoltare a Agriculturii, precum și despre cele lansate împreună cu partenerii externi de dezvoltare: Germania, Polonia, Suedia, Norvegia, România, Ţările Baltice, Olanda, Japonia. La ele m-am referit mai sus. Aş mai adăuga şi Proiectul 2Kr pentru fermierii neprivilegiaţi ş.a.

  • Cum se dezvoltă în Moldova,  la această etapă, agricultura ecologică? Produsele bio/organice/ecologice, sînt cunoscute pe piaţa externă?

 Sectorul agriculturii ecologice s-a extins dinamic în perioada anilor 2005 – 2013. Politicile favorabile, promovate de Ministerul agriculturii şi industriei alimentare, cu susţinerea Guvernului, care între altele prevăd şi  acordarea subvenţiilor la suprafaţa de teren, întru restituirea cheltuielilor în perioada de conversiune la producţia agroalimentară ecologică, au stimulat producătorii agricoli. Este de menţionat că, tot mai mulţi producători tineri dezvoltă afaceri în acest domeniu. În ultimii 8 ani, suprafaţa cultivată în agricultura ecologică, a crescut de la 7345 ha în 2007 la cca 51681 ha în 2014. Întru asigurarea garanţiei privind evaluarea conformităţii producţiei ecologice, actualmente sînt acreditate şi autorizate, conform prevederilor nomelor EN 17065, 3 organisme de inspecţie şi certificare în atribuţiile cărora intră şi efectuarea inspecţiei şi certificării agriculturii ecologice pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, prin desfăşurarea activităţii de inspecţie şi certificare se menţine evidenţa transparentă a suprafeţelor incluse în circuitul agroalimentar ecologic, numărul de producători, structura culturilor şi volumul de producţie. Reieşind din faptul că, piaţa internă de produse ecologice este în formare şi are o capacitate de absorbţie limitată, 95% din produsele ecologice de origine vegetală (cereale, oleaginoase şi proteice, fructe uscate, plante medicinale) sînt exportate pe pieţele din Germania, Elveţia, Olanda şi Marea Britanie, unde cererea este în creştere. Pe plan european, cele mai solicitate produse sînt: cerealele, proteina vegetală (soia, floarea soarelui, mazăre, fasole), oleaginoasele şi uleiul eteric (rapiţă, lavandă, mărar, salvie, isop, fenicul) şi mai puţin în stare proaspăta, precum  fructele (măcieş, aronia, nucile, zmeura, coacăze, cireşe, vişine, caise, piersici), congelate sau uscate etc.

Condiţiile ecologice ale Republicii Moldova sînt favorabile pentru cultivarea unui spectru larg de culturi agricole cu valoare ecologică şi biologică adăugată VEBA (horticole, etero-oleaginoase etc.), învelişul de soluri cu un potenţial productiv ridicat şi o capacitate de autopurificare sporită asigură obţinerea recoltelor înalte şi calitative ale culturilor menţionate. Este important că, odată cu reducerea esenţială, în ultimii ani, a aplicării mijloacelor chimice de fertilizare în agricultură, pe majoritatea suprafeţelor arabile,  starea ecologică a solurilor este satisfăcătoare.