(Interviu Diplomatic) Bartłomiej ZDANIUK: UE este o trambulină, în accelerator

Bartłomiej ZDANIUK Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova

 Anul 2019 este semnificativ în istoria modernă a Poloniei. S-au împlinit 20 de ani de la aderarea la NATO și 15 ani de când a devenit membră a UE, în urma marelui val de extindere de la 1 mai 2004.  De asemenea, este consemnată și aniversarea a 10-a de la lansarea Parteneriatului Estic, proiect propus de Polonia și Suedia, ca un eficient instrument de cooperare a UE cu 6 foste republici sovietice, inclusiv RM. Detalii despre acestea, dar și unele aspecte ale cooperării regionale și bilaterale cu Republica Moldova sunt oferite de Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartłomiej ZDANIUK.

Domnule ambasador, pe data de 1 mai s-au împlinit 15 ani de la marele val de extindere în UE. Printre cele 10 țări care au aderat la spațiul comunitar a fost și Republica Polonă. În ce domenii reformele inițiate au dat roade, fiind un argument al unei alegeri corecte a vectorului de dezvoltare, a beneficiilor aderării?. Aș începe cu o specificare foarte importantă. Tot în acest an, în luna martie, s-au împlinit 20 de ani de la aderarea Poloniei la NATO, încă un eveniment de anvergură, care ne-a permis să ne dezvoltăm în siguranță, iar la 1 mai, așa cum ați menționat, am marcat 15 ani de când suntem membri ai UE. Aceste elemente nu pot fi separate, deoarece ele sunt într-o interdependență. În primul rând, ne-au asigurat un cadru, un cadru viabil pentru dezvoltare, dar rezultatele depind de noi, de abilitatea de a gestiona acest cadru. Cred că până în prezent am reușit să utilizăm bine acest cadru și să obținem rezultate. Or, trebuie să amintesc că și până la aderarea la NATO și UE în sânul poporului polonez era o mare dorință de a se dezvolta. Aceasta și din motiv că nu era o mentalitate extrem de colectivistă. Astfel, încă la începutul anilor 90 au apărut multe firme individuale mici și mijlocii, care au avut un impact benefic. Iar în martie 1990 a fost adoptată prima lege a descentralizării.  Deci, au început să se întâmple multe lucruri bune la nivel local, iar UE era o trambulină în acest sens, care ne-a permist să mergem mai înainte, era un accelerator. Însă, concluzia este că poți avea un cadru, dar dacă nu prea știi cum să-l utilizezi, nu prea sunt efecte. Este necesară o conclucrare între elitele politice, uneori un consens al acestora, dar și la nivelul națiunii, aș spune. Important era să știm unde vrem să mergem, ce dorim să obținem, Și noi ștaim, doream să revenim în spațiul occidental, pentru că așa eram, occidentali, așa simțeam că suntem, căci nu din cauza noastră am fost rupți din acest context. În în urma unor decizii luate la Teheran, Yalta și Potsdam ne-am pomenit în lagărul socialist.

Ați specificat că reformele economice au fost cele care au dat roade palpabile și în acest context e bine să amintem că Polonia a fost singura țară care nu a intrat în recesiune în perioada crizei din 2008-2010, aceasta ca un argument al politicilor reușite pe dimensiunea economică. Căror factori se datorează această stabilitate economică, care, de fapt, generează o stabilitate generală în societate?. Sunt mai mulți factori, aceștia fiind pe termen scurt, mediu, lung. Cred, un factor important a fost neimplementarea colectivizării. Pe teritoriile primite în anul 1945, care în perioada interbelică nu făceau parte din Polonia, au fost create, să zicem, colhozuri, dar în partea centrală, cea mai mare parte din teritoriul țării, colectivizarea nu s-a produs. Astfel, s-a păstrat un spirit antreprenorial și în timpul transformărilor de după 90 nu au apărut grupuri oligarhice pentru a acapara și a domina, monopoliza piața. Deci, nimeni personal nu a avut o influență într-atât de mare ca să gestioneze singur modul de funcționare a economiei naționale. Acest fapt a contibuit la crearea unui cadru propice pentru fiecare care dorea să-și dezvolte o afacere, într-un climat concurențial corect. Nu pot spune că a fost totul ideal, au existat și probleme, dar nu atât de grave, cu impact negativ asupra dezvoltării econoimiei țării. În mod general, am reușit să trecem peste această fază datorită faptului că regulile economiei de piață au funcționat, fără a fi distorsionate de anumiți indivizi care ar fi monopolizat piața. Un alt argument al reușitei este faptul că piața Poloniei este, chiar dacă nu cea mai mare, destul de importantă, cu peste 37 de milioane de consumatori. Astfel, exista o cerere internă foarte puternică și aceasta ne-a salavat, căci nu eram dependenți de piețele externe, de exporturi. Desigur, acum există multe discuții referitoare la intrarea Poloniei în zona Euro. Deocamdată nu este în acest spațiu monetar și, după cum se vede, acest lucru nu se va întâmpla în curând, deoarece nici după alegeri nu va exista o majoritate care ar dori rapid să intrăm în zona Euro. O să vedem evoluțiile pe termen mediu și lung, dar atâta timp când nu există stabilitate în zona Euro, nu trebuie să ne așteptăm la o aderare a Poloniei. Și acesta, la fel, a fost un factor, care ne-a permis să păstrăm o anumită independență politică monetară.

Nu mai puțin importnat este faptul că Polonia s-a distins, chiar în primii ani de aderar,  prin abilitatea de atragere a investițiilor, de absorbție a fondurilor europene, fiind dată drept exemplu sub acest aspect. Cum s-a reușit această performanță?. Nu știu dacă suntem țara care a reușit să facă cel mai bine acest lucru, dar într-o mare parte sunt de acord cu această afirmație. Cel mai important este să existe beneficiari conștienți. Ce vreau să zic? Mulți sunt de părerea că fondurile europene vin în țară de la sine și guvernul le gestionează. Or, nu este așa și nu în zădar am menționat importanța descentralizării, pentru că aici apare beneficiarul final. La noi sunt voievodate, apoi alte unități administrative, cum ar fi raioane și apoi comune. Deci, sunt trei nivele ale administrației publice și fiecare dintre ele are o politică independentă în domeniul lor, au dreptul de a aplica pentru obținerea fondurilor europene. Beneficiarul final nu este neapărat Guvernul, poate fi la orice altă treaptă a administrației. Trebuie să ne întoarcem la spiritul antreprenorial pe care îl invocasem anterior, pentru că dacă există o sursă de finanțare pentru un proiect, trebuie să accesăm, să obținem acești bani și să-i valorificăm. Și noi nu așteptăm, nu dormim în papuci, cum se spune, dar căutăm soluții, încercăm toate variantele posibile, uneori chiar și pentru sume mici. Alteori este necesar să fie o echipă, o asociație cu același profil, căci de unul singur este mai complicat să obții fonduri europene și ele se formează, toți fiind conștienți de faptul că dacă se închide acest robinet de finanțare, o altă sursă greu apare, de aceea trebuie de beneficiat de oportunitățile oferite, de șansa apărută acum. Deci, să fim responsabili și să gestionăm eficient tot ce este la dispoziția noastră.

Polonia acordă o atenție deosebită cooperării regionale, fiind membră a Grupului de la Vișegrad, dar și extinderii relațiilor cu țările din Estul Europei. Astfel, împreună cu Suedia, acum 10 ani a inițiat un proiect important, o platformă de cooperare a UE cu 6 republici ex-sovietice, Parteneriatul Estic. Cum apreciați cooperarea cu Republica Moldova în acest context și nu mai puțin important – a reușit țara noastră să fructifice oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic?. Ați început cu formatul de la Vișegrad, unul regional, care este important. Și UE este un format de colaborare, unul mai extins. Toate aceste formate au drept scop coordonarea politicilor, punctelor de vedere, atitudinii față de anumite subiecte ale țărilor incluse într-un anumit format. Ar fi o poveste dacă aș spune că totul este bine în interiorul fiecărui format, că nu există probleme în comunicare sau că nu sunt puncte de vedere diferite vizavi de unele probleme stringente. Dar datorită acestor formate, noi reușim să depășim anumite crize, să micșorăm discrepanța care există în opiniile noastre și să ajungem la un numitor comun. De exemplu, în pofida diferențelor în opinii ale țărilor Grupului de la Vișegrad, ca să vorbim doar de politica externă a fiecărui stat, a atitudinii față de partenerii din Est, totuși în multe domenii avem aceleași opinii și reușim să mergem înainte împreună. Important e că învățăm să avem și o dimensiune regională, să o facem viabilă, funcțioanală. Și de ce nu, să-i ascultăm și pe vecinii noștri cei mai apropiați ca să constituim apoi în sânul UE, un grup de țări cu viziuni cât mai apropiate posibil. Referitor la Parteneriatul Estic pot afirma că multe lucruri s-au realizat, dar la fel de multe urmează să fie realizate. Aveam această dorință și speranță că va fi asigurată o finalitate celor inițiate. În calitate de ambasador al Poloniei în Republica Moldova, desigur, mă pot referi la cele realizate aici. Aș menționa 2 aspecte, care sunt foarte importante – semnarea Acordului de Asociere cu UE, care include și Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător și cronologic mai înainte de acesta, Acordul privind libera circulație în UE, în aprilie 2014. Deci, libera circulație în spațiul Schengen este foarte importantă, iar Acordul de Asociere oferă Republicii Moldova un cadru atractiv pentru a dezvolta schimburile comercial-economice cu UE, dar și oportunitatea ca să-și schimbe propria economie, calitatea produselor care rămân pe piața internă, acestea fiind la standarde europene, modul de funcționare, de dezvoltare. Multe țări și-ar fi dorit să aibă un asemenea Acord, care le oferă multiple posibilități în diverse domenii. Deci, trebuie să ne punem întrebarea cum facem, cum beneficiem de aceste prevederi atractive. Impresia mea este că nu s-a reușit valorificarea pe deplin a acestui Acord. Este adevărat că cel mai mare volum al exporturilor moldovenești este pe piața europeană. Toți au înțeles acest lucru, inclusiv cei din regiunea transnistreană, al cărui cel mai important partener comercial, la fel, este UE, deși oficial susțin un alt vectotr geopolitic de dezvoltare. Desigur, trebuie să mergem înainte, să avansăm. Este adevărat că pentru a ajunge cu produse pe piața europeană trebuie să respecți anumite reguli, care nu sunt ușoare, dar cu răbdare, cu efort comun se poate de obținut rezultate. În ceea ce privește Polonia, am devenit prima piață din UE pentru producția vitivinicolă din Republica Moldova, dar potențialul pieței noastre este încă pe departe valorificat, căci vinul nu face parte din băuturile tradiționale, deoarece din cauza climei nu-l producem. Astfel, mulți polonezi încă nu au conștientizat care sunt beneficiile unui vin bun, nu știu ce înseamnă un vin de calitate. Trebuie de depus eforturi pentru promovarea vinurilor, de a găsi potențiali consumatori. Acesta este avantajul pieței UE,  dacă ai reușit să ajungi aici cu produsele tale, ai obținut o stabilitate. Piața UE nu va fi închisă peste noapte, din considerente politice sau din motiv că cineva nu mai este mulțumit și invocă motive suspecte. Nu poate fi așa ceva. Piața UE este previzibilă și dacă mizezi pe ea, atunci trebuie de depus eforturi mari. Desigur este greu la început, dar nu imposibil.

Domnule ambasador, nu putem trece cu vederea faptul că Republica Moldova este una din țările prioritare pentru asistență din partea Poloniei. Grație Programului Polonez de Asistență pentru Dezvoltare, se implementează diverse proiecte. Care domenii le considerați mai importante, cu impact direct asupra vieții cetățenilor, dar și modernizării țării noastre?. Aș menționa 3 domenii în care implementăm cele mai multe proiecte. Or, iarăși repet, acesta este un cadru care oferă oportunități. Este o undiță care vi se oferă pentru a prinde pește și deja singuri decideți ce faceți cu ea, vă apucați de lucru sau o lăsați la o parte. Noi oferim asistență pentru mediul rural, agricultură și dezvoltarea zonelor rurale. Alt aspect, unul mai nou, ține de ideea relansării, revitalizării centrelor orășenești, în 6 municipiu ale Republicii Moldova. Acest proiect acum se implementează cel mai activ. La momentul de față suntem în proces de elaborare a proiectelor strategice și sperăm să mergem cât mai repede spre etapa implementării. Dacă am fi avut mai multe fonduri, reușeam să mergem și mai înainte, de aceea acum este foarte importantă cooperarea cât mai strânsă cu administrațiile locale. Și al treilea domeniu ține de consolidarea măsurilor de încredere între cele 2 maluri ale Nistrului. Deși Polonia nu face parte în mod direct din formatul de negocieri 5+2, suntem membri ai 2 organizații componente ale acestui format, UE și OSCE. Astfel, grație proiectelor implementate contribuim la stabilirea contactelor între ONG-urile de pe ambele maluri. Și considerăm important acest lucru.