Reuninifcarea Germaniei, eveniment istoric, care a avut loc pe data de 3 octombrie 1990, precedată de căderea Zidului Berlinului a generat o nouă viziune asupra dezvoltării Europei, Germania devenind o voce puternică, chiar locomotiva acestui proces. Ambasadoarea Germaniei la Chișinău ,Angela GANNINGER, oferă mai multe detalii în acest context, specificând se s-a schimbat în țara sa pe parcursuul a 30 de ani, dar și impactul acestor schimbări asupra lumii.

Doamnă ambasador, Germania de Vest și Germania de Est la momentul istoric de reunificare au avut nivele diferite de dezvoltare. Cum au fost depășite acestea pe parcursul a 30 de ani și ce amintiri mai persistă în memoria germanilor? Pentru noi germanii, Reunificarea şi Căderea Zidului, cu aproape un an mai devreme, rămân a fi, desigur, evenimente foarte emoţionale.Toţi cei care atunci erau maturi sau urmăreau evenimentele politice, îşi vor aminti mereu de acele imagini în care oamenii dansau pe zid şi cum, în cele din urmă, două state germane s-au reunificat. Desigur, toate acestea au fost precedate de o serie de evenimente, nu s-au întâmplat peste noapte. În RDG a avut loc o revoluţie paşnică; oamenii au ieşit în stradă pentru mai multă libertate, pentru un stat de drept, pentru democraţie. Ei şi-au dorit o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi au urmat exemplul altora, cum ar fi a mişcării Solidarnosc din Polonia. Alţii şi-au adus aportul la faptul ca oamenii să se adune mai repede, spre exemplu Ungaria, care a deschis hotarele cu Austria. Acestea au fost timpuri foarte zbuciumate, cu 30-31 de ani în urmă, şi după cum menţionasem anterior – momente foarte emoţionale, care aşa şi vor rămâne în memoria noastră.

Dar care au fost cele mai mari transformări, schimbări în ultimii 30 de ani, de când Germania a devenit integră? Desigur, s-au schimbat multe şi în afara hotarelor Germaniei, lumea a devenit altfel, a avut loc digitalizarea şi globalizarea. Astăzi ne confruntăm cu schimbările climatice, cu multe alte provocări pe care atunci nu le-am putut prevedea. Dar desigur, unele lucruri s-au schimbat şi în Germania.Un exemplu foarte banal: infrastructura, drumurile, căile feroviare, infrastructura digitală – toate acestea au fost modernizate în Germania de Est. În prezent infrastructura acolo este pe alocuri mai modernă decât în Vest. Dar s-a creat şi un cadru juridic comun, principii educaţionale comune şi altele.Tinerii care merg astăzi la şcoală cunosc de fapt divizarea Germaniei doar de la lecţiile de istorie. Ei nu au mai trăit-o şi nu o mai văd. Într-adevăr linia de divizare nu mai există. Alta este situaţia în cazul persoanelor mai în vârstă, care au trăit divizarea fiind maturi. Pentru aceşti oameni atunci, dar şi de atunci, multe s-au schimbat, în primul rând pentru cei din Est.

Germania deține în prezent Președinția Consiliului UE, de specificat în condiții specialăe. Formatul on-line de discuții, de întâlniri care prevalează celui tradițional, afectează agenda președinției germane care a fost stabilită cu mult înainte de declanșarea pandemiei ?   Ce priorități au rămas pe agendă și cum sunt realizate? Moto-ul preşedinţiei germane a Consiliului UE este „Împreună. Să facem Europa puternică din nou”. Aceasta se referă în primul rând la criza provocată de coronavirus, care a început pe neaşteptate pentru noi toţi, cu câteva luni înainte de preşedinţia noastră în Consiliu, dar care a influenţat esenţial cooperarea şi agenda noastră. În iulie, când Germania deţinea deja preşedinţia Consiliului, a avut loc o întâlnire a şefilor de state şi de guverne, care a durat 5 zile, neobişnuit de mult; care însă s-a soldat cu acordul asupra unui cadru financiar pentru un fond, care urmează să asigure revigorarea economică de după criză şi depăşirea urmărilor acesteia. Acest fond a fost creat în contextul cadrului financiar multianual al UE, care la rândul său reprezintă un buget pentru 7 ani, în care sunt fixate priorităţile de finanţare pentru întreaga perioadă şi care urmează a fi divizat în bugete anuale. Deci a fost elaborat un pachet mare, care încă nu este aprobat în ultimă instanţă – urmează ca Parlamentul European să-l analizeze şi să se expună; la moment Parlamentul European se preocupă de această întrebare.Totuşi este deja un prim pas important în depăşirea crizei. Însă planificăm să abordăm şi alte subiecte în afară de cele legate de criză, scopul nostru fiind ca Europa să iasă din criză mai puternică, mai durabilă şi mai echitabilă, luându-se în consideraţie, în cadrul acestei reconstrucţii, procesele actuale majore de transformare precum sunt schimbările climatice, digitalizarea. Consider că aceasta ne-a reuşit, fiind un scop al Comisiei Europene şi a multor dintre partenerii noştri din UE; am reuşit să găsim un echilibru şi suntem pe calea spre o nouă modernizare a economiei şi a Uniunii per ansamblu. Dar sunt și alte teme la fel de importante.

Germania este un important partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Cum decurge cooperarea și care sunt domeniile prioritare? Cooperarea pentru dezvoltare dintre Germania şi Republica Moldova există aproape de 30 de ani, mai exact din 1992.De atunci Germania a pus la dispoziţie peste 300 milioane de euro la nivel de stat, deci federal, cel al land-urilor şi cel al localităţilor. La acestea se mai adaugă proiectele organizaţiilor societăţii civile, a persoanelor private, a fundaţiilor; deci există o întreagă paletă a proiectelor de cooperare. În ceea ce priveşte ajutorul de stat pentru dezvoltare, doar din decembrie 2019 am acceptat să oferim 18,6 milioane de euro pentru următoarele domenii prioritare: avem o cooperare vastă în domeniul infrastructurii de aprovizionare cu apă şi de eliminare a apelor reziduale. Un proiect mare în acest sens, de peste 20 milioane de euro, este în aria raionului Cahul. Altul este conducta de apă Chişinău-Străşeni-Călăraşi, la care urmează a fi conectate şi localităţile care se află în raza acesteia. Toate proiecte menţionate supra sunt menite să îmbunătăţească condiţiile de trai ale oamenilor din Republica Moldova. Deci, susţinem Guvernul şi statul în implementarea acestor proiecte elementare de infrastructură. Pe lângă aceasta am derulat, în perioada 2005-2020, împreună cu Fondul pentru Investiţii Sociale din Moldova, un vast proiect în domeniul infrastructurii sociale şi eficienţei energetice. În total au fost realizate peste 240 de proiecte. Alte domenii prioritare ar reformarea justiției, sectorul bancar, infrastructura comunală, administraţia publică şi decentralizarea serviciilor comunale, Nu facem doar cooperare pentru dezvoltare în sens îngust, ci avem şi multiple proiecte de colaborare în domeniul cultural.