ANGELA PONOMARIOV, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – RELAȚIILE MOLDO-BRITANICE, LA O ETAPĂ AVANSATĂ                                  

Acordul de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare cu Republica semnat pe data de 24 decembrie 2020 ce impact va avea asupra schimburilor comercial-economice? Vreau să subliniez că Acordul de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare semnat între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este un document foarte comprehensiv, având un text de aproximativ 500 de pagini și cuprinzând un spectru vast de domenii de cooperare. Țin, însă, să accentuez, în mod special, că pentru prima dată în istoria relațiilor noastre bilaterale, prin Acordul respectiv a fost instituit un Parteneriat Strategic între Republica Moldova și Regatul Unit, aceasta semnificând o avansare considerabilă a cooperării moldo-britanice. Obiectivul principal al acestui parteneriat este de a promova, în primul rând, dialogul politic și cooperarea economică între părți, pe baza unor valori comune și a unor legături strânse, precum și de a crea condiții prielnice pentru o cooperare tot mai aprofundată în alte domenii de interes reciproc. De asemenea, printre obiective se numără asigurarea condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale, inclusiv prin instituirea unei zone de liber schimb cuprinzătoare, ceea ce va permite liberalizarea accesului la piață în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din statutul de membre ale Organizației Mondiale a Comerțului al părților. În acest sens, scopul final al Acordului în domeniul dat este de a crea un nou climat avantajos relațiilor economice între părți și, mai presus de toate – dezvoltării comerțului și a investițiilor, și de a stimula concurența. Și dacă veți răsfoi textul Acordului veți vedea că documentul conține o descriere foarte amănunțită a procedurilor de import și export al mărfurilor în și, respectiv, din ambele țări, fiind, la mod concret, în anexele de la acest tratat, specificate produsele originare din fiecare țară, pentru care sunt eliminate sau reduse taxele vamale de către cealaltă parte, precum și volumul mediu anual al importurilor, respectiv – exporturilor din și în fiecare țară pe categorii de produse. Mai mut ca atât, Acordul prevede că chiar și după intrarea lui în vigoare părțile pot conveni să analizeze posibilitatea de a accelera eliminarea taxelor vamale aplicate schimburilor comerciale între părți și de a lărgi domeniul de aplicare al acestei eliminări, adică în lista produselor stabilite deja, pot fi, pe parcurs, adăugate și alte mărfuri, care vor beneficia de scutiri de taxe vamale. Pe lângă acestea, ceea ce este relevant pentru noi, părțile pot examina, în cadrul Comisiei pentru dialog politic și strategic reunite în configurația comerț, posibilitățile de a-și acorda reciproc concesii suplimentare, în vederea îmbunătățirii liberalizării schimburilor comerciale cu produse agricole, cum ar fi de exemplu modificarea volumelor pentru importul, respectiv – exportul anumitor produse, pentru a reflecta schimbările survenite în nivelul de producție și în capacitatea de export pentru produsele în cauză. În această ordine de idei, vedem că Acordul bilateral oferă noi perspective și oportunități pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice între Republica Moldova și Marea Britanie, care, cu părere de rău, în ultima perioadă înregistrează un trend negativ, schimburile comerciale între țările noastre fiind în descreștere, în mare parte din cauza incertitudinii pe fondul Brexit-ului, dar și a pandemiei care a afectat economiile la nivel mondial. De aceea sperăm că cadrul propus de documentul respectiv va fi valorificat și utilizat la maximum de ambele părți, aceasta contribuind la revigorarea și în final – intensificarea comerțului între Republica Moldova și Marea Britanie.

Acordurile bilaterale semnate pe parcursul anilor rămân valabile? Aș vrea să menționez că de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au fost semnate în total 18 tratate bilaterale, dintre care majoritatea, dar mai exact – 15, sunt în vigoare sau se aplică provizoriu. Aceste documente cuprind și reglementează diverse domenii, cum ar fi promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, transportul rutier internațional, evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, cooperarea în domeniul apărării și altele. Totodată, țin să subliniez că partea moldovenească depune eforturile necesare pentru a extinde cadrul juridic bilateral cu Marea Britanie, acest subiect fiind menținut permanent pe agenda discuțiilor cu partea britanică, în proces de intenții, consultări și negocieri fiind alte 8 tratate în diferite domenii. Printre acestea as vrea să remarc în mod deosebit proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind serviciile aeriene, care se află deja la o etapă avansată și care sperăm că va fi semnat într-un viitor apropiat, deoarece este un document foarte important pentru reglementarea transportului aerian între țările noastre odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord muncesc mai mulți concetățeni ai noștri. În ce condiții își vor putea continua activitatea? După cum cunoaștem, majoritatea concetățenilor noștri se află și activează în Marea Britanie în baza cetățeniei duble pe care o dețin, în mare parte – cea românească, și în acest caz pentru ei este valabilă oferta, dacă putem să o numim așa, Guvernului britanic pentru cei care erau rezidenți în Marea Britanie până la 31 decembrie 2020, adică până la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. În acest sens, cetățenii care intenționează să rămână și să muncească și în continuare în Marea Britanie urmează să aplice pentru un nou statut de rezident, în cadrul așa-numitei EU Settlement Scheme, data limită pentru aplicații fiind 30 iunie 2021. În funcție de durata aflării în Marea Britanie cetățenilor li se va acorda unul din cele două statute de rezident: settled sau pre-settled status, ambele, însă oferind posibilitatea de a lucra și mai departe în Marea Britanie, precum și de a beneficia și de alte drepturi, cum ar fi dreptul la educație și studii în Regatul Unit, dreptul de a avea acces la sistemul medical din această țară ș.a. În același timp, pentru toți cei care nu erau rezidenți în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020, inclusiv pentru cetățenii Republicii Moldova, se vor aplica alte reguli în ceea ce privește posibilitatea de a activa în Regatul Unit după Brexit. În particular, în conformitate cu noul sistem de imigrare pe bază de puncte, implementat în Marea Britanie după Brexit, care acordă prioritate aptitudinilor profesionale și talentului, cetățenii vor trebui să demonstreze că îndeplinesc criteriile relevante de eligibilitate și să acumuleze numărul de puncte necesare pentru viza de muncă. Aici vreau să specific că există mai multe tipuri de viză de muncă și pentru fiecare tip sunt clar stipulate cerințele care trebuie să fie întrunite, fie este vorba despre viză pentru persoane înalt calificate, viză pentru loc de muncă în sănătate și îngrijire medicală, pentru muncitori calificați, vizele Start-up și pentru inovatori sau vizele pentru alte domenii de activitate. În toate aceste cazuri, însă, nu se va ține cont de țara de origine, dar de îndeplinirea cerințelor înaintate, pentru majoritatea tipurilor de viză de muncă fiind necesară prezentarea unei oferte de loc de muncă de la un angajator autorizat de Ministerul de Interne al Marii Britanii, confirmarea remunerării de către angajator și cunoașterea limbii engleze la nivel intermediar.

În contextul procedurii de aplicare pentru statutul special de rezident pe care ați menționat-o: se cunoaște câți moldoveni beneficiază acum de acest statut? Din păcate, rapoartele publicate de Guvernul britanic referitor la statistica privind procesul de aplicare pentru statutul special de rezident nu conțin date care ar reflecta numărul de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie care aplică pentru statutul respectiv. Totodată, luând în considerație că ultimele date arată că cetățenii români se află pe poziția a doua în statistica dată, după cetățenii polonezi, fiind înregistrate circa 670.000 aplicații din partea lor, putem doar presupune că această cifră include și un număr anumit de cetățeni moldoveni, care estimativ ar fi de aproximativ 30000 sau chiar mai mare.

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord finanța mai multe proiecte în țara noastră. După ieșirea din UE, proiectele initiate vor fi continuate? Vreau să accentuez, în mod special, că chiar în Acordul de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare este stipulat că Republica Moldova poate beneficia de asistență financiară din partea Marii Britanii pentru a contribui la atingerea obiectivelor acordului respectiv, dacă este convenit de ambele părți. Totodată, este specificat că asistența financiară vizează diferite forme de asistență și mijloace prin care aceasta se poate manifesta, inclusiv asistență oferită prin intermediul organizațiilor multilaterale și regionale. În același timp, se menționează că în situațiile în care autoritățile din Regatul Unit acordă asistență entităților din sectorul public din Republica Moldova, detaliile privind contribuția Regatului Unit vor fi stabilite prin acorduri speciale încheiate între părți. Iar pentru asistența acordată de Regatul Unit în Republica Moldova, în afara sectorului public, Regatul Unit va informa constant autoritățile din Republica Moldova cu privire la volumul și obiectivele respectivei cooperări. Deci, putem afirma cu certitudine că Marea Britanie va continua să sprijine Republica Moldova prin diverse proiecte, așa cum a făcut-o și până acum, atât prin intermediul Fondului pentru Bună Guvernare, cât și participând la inițiative comune alături de alți parteneri și donatori importanți ai țării noastre, cum ar fi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare, Guvernul Suediei și alții. Cunoaștem că bugetul Fondului pentru Buna Guvernare al Guvernului britanic, care a fost lansat în anul 2015 în scopul sprijinirii implementării reformelor interne şi bunei guvernări, inițial în 5 țări, actualmente în 7, printre care și Republica Moldova, presupune finanțarea proiectelor în aceste țări până în anul 2023. Respectiv, cel puțin până atunci Fondul pentru Buna Guvernare va continua să sprijine financiar proiecte în Republica Moldova în domeniile definite ca prioritare: lupta împotriva corupției, îmbunătățirea mediului de afaceri, reforma judiciară, reformele sectoriale cheie (cum ar fi în sectorul bancar și cel energetic), consolidarea statului de drept și sprijinirea unei mass-media independente. Cu titlu separat vreau să remarc că și în această perioadă dificilă a pandemiei, Guvernul britanic a continuat să acorde asistență țării noastre, la mod concret – printr-o contribuție de 160.000 lire sterline, oferită prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare  ambelor maluri ale râului Nistru, precum și printr-o donație separată Ministerului Apărării al RM, în valoare de 17000 lire sterline, sub formă de echipamente de protecție, fapt pentru care suntem extrem de recunoscători partenerilor britanici.