Astăzi este consemnată Sărbătoarea Națională a Republicii Polone, 103 ani de la redobândirea Independenței. Despre semnificația acestei date și impactul asupra dezvoltării țării, precum și despre cooperarea polono-moldavă pe diverse dimensiuni, sprijinul oferit Republicii |Moldova aflăm de la Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiiar al Republicii Polone la Chișinău, Bartolomeu ZDANIUK.

Domnule ambasador, la distanță de timp, 103 ani, ce reprezintă pentru poporul polonez evenimentul de la 11 noiembrie 1918, când țara Dumneavoastră și-a redobândit Independența? Anul 1918 are o semnificație deosebită și reprezintă un șir de evenimente. Atunci, la 11 noiembrie 1918, după o perioadă de mai bine de un secol Polonia a recucerit o Independență, care apoi a trebuit sa fie reconfirmată. Dar ca să răspund concret la întrebare – este vorba de libertate, de a fi stapân la tine acasă. Astfel, am înțeles cu toții ce se întâmplă atunci când lucrurile nu merg bine, când statul nu fucționează așa cum ar trebui să funcționeze. Poți avea o istorie, tradiții, dar dacă nu sunt păstrate există șansa dispariției ca stat. Așa s-a întâmplat și cu Polonia. Am avut 800 de ani de existență statală, am avut momente mărețe, de glorie, un teriotriru imens, dar la sfârșitul secoluil XVIII-lea a dispărut ca stat Independent. Deci, era nevoie să fie recucerită Independența. Da, a fost evenimentul de la 1918, dar această perioadă de bucurie a durat doar 2 decenii, căci în anul 1939 Polonia a fost atacată din nou. Poate abia acum 30 de ani sau chiar mai recent am redobândit Independența în sensul adevarat al cuvântului. O recucerit-o, o avem și o prețuim. Or, această prețuire trebuie să capete conținut. Conținutul existenței statale – aceasta este esența.

Vizitele din acest an ale președintei Republicii Moldova Maia Sandu la Varșovia și  președintelui Republicii Polone Andrzej Duda la Chișinău sunt un argument al înaltului nivel al relațiilor biilaterale dintre țările noastre. Dincolo de aspectul politic, unul foarte important, ce impact au pentru intensificarea cooperării dintre Polonia și Republica Moldova? Într-adevăr, dialogul politic este foarte important și acesta se intensifică în ultimul timp. Pe lângă cele 2 vizite la care ați făcut referire, a mai fost și o întrevedere bilaterală a șefilor statelor noastre în marja Adunării Generale a ONU care a avut loc la New York și au discutat mai multe subiecte de pe agenda bilaterală. Un alt moment este că președinții țărilor noastre discută cu regularitate la telefon, fapt ce asigură continuitate dialogului politic. Și este important acest lucru, deoarece creează un cadru favorabil pentru o intensificare a diofeitor cdiontacte. Pe lângă această activitate a președinților, se cere menționată și implicarea prim-ministrului Poloniei Mateusz Morawiecki, care a numit un Reprezent Special pentru promovarea reformelor în Republica Moldova. Ideea este ca această cooperare să capete un conținut cât mai consistent, și nu doar sub aspect politic, dar și pe dimensiunea ministerelor de linie. Într-un mod foarte serios ne gândim la creșterea sumei generale pentru diverse proiecte, care ar contribui la extinderea cooperării. Un argument ar fi reluarea proiectului care nu a fost implementat, din păcate, la vremea oferirii fiind numit creditul polonez pentru agricultură, dar acum ar putea fi pentru alte domenii, la fel importante. Nu ne limităm, așa dar doar la un dialog pur politc, ci și la schimb de experiență și bune practici, la angajamente de creștere a fluxului de bani, care va veni în Republica Moldova. Acum câteva luni, UE a venit cu un ajutor de 600 de milioane de euro, un pachet de recuperare economică. Iar Polonia dorește să suplimenteze această sumă cu 100 de milioane de euro, astfel am relansat ideea unui credit de 100 de milioane de euro, la condiții foarte avantajoase.  Sperăm că această sumă va fi trambulină spre dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Un dicton binecunoscut spune că prietenul la nevoie se cunoaște. Acest lucru este argumentat și prin sprijinul pe care Polonia îl acordă Republicii Moldova în această perioadă dificilă cauzată de pandemie. Este dificil pentru toate țările și totuși ați găsit posibilitatea de a susține țara noastră în depășirea consecințelor pandemiei Covid-19. Vă rog să vă referiți la acest sprijin. Polonia a venit cu ajutor pentru cetățenii Republicii Moldova chiar la începutul declanșării pandemiei. În acest context, aș menționa trei feluri de activități întreprinse de Ambasada Poloniei la Chișinău. Asistența a fost redirecționată spre diferite programe sau proiecte, cărora în anul 2020 le-am dat prioritate, acestea fiind, în primul rând, din domeniul sănătății și sanitației. În două localități din Republica Moldova am modernizat sau chiar am construit rețeaua de apă, în alte localități am modernizat centre medicale. Într-o altă localitate am renovat nodul sanitar. Totodată, a fost și o contribuție importantă din partea  Solidarity Fund PL – Fundația Solidarității Internaționale, cum ar fi Agenția Poloneză de Dezvoltare care activează în cadrul Ministerului polonez de Externe. Ei au venit cu trei loturi de ajutor. În primul rând au achiziționat materiale de protecție. A fost chiar la începutul pandemiei. La momentul respectiv nu era echipament de protecție suficient. Astfel, a fost posibil ca din banii contribuabilului polonez să fie achiziționate aparate și lichid de protecție. Este foarte important de menționat faptul că acest material a fost achiziționat în Republica Moldova, deci nu numai că a fost vorba de un ajutor, dar și de suport financiar de care au profitat oameni de afaceri de aici, în sensul pozitiv al cuvântului, că au putut să continue activitatea economică și ea fiind grav afectată de pandemie. Deci, a fost un ajutor dublu -sanitar și economic. Totodată, Solidarity Fund PL a achiziționat în străinătate un lot de la 40 de concentratoare mobile de oxygen, care au fost direcționate către mai multe centre medicale din întreaga Republica Moldova. O parte din echipament a ajuns și în regiunea transnistreană. Și o a treia categorie de ajutor care a venit în Republica Moldova a fost convoiul de ajutor organizat în vara anului 2020 cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, care a acoperit costul de transport. A fost organizat de pompierii polonezi, care au venit cu cinci autospeciale și au adus tot echipamentul de protecție, în primul rând, lichid de dezinfectare în valoare totală de peste 120 de mii de euro. Asta am făcut în plan bilateral, dar au fost și alte feluri de ajutoare. Trebuie menționat că Polonia vine cu diferite cotizații la diferite instanțe sau organizații și instituții. Astfel, Republica Moldova a beneficiat, și ne bucurăm de acest lucru, de livrări de vaccinuri prin programul Covax și Polonia are contribuție la acest mecanism. Interesant de menționat că există și Grupul de la Vișegrad, unde Polonia până la 30 iunie deține președinția anuală. Am reușit în cadrul Președinției noastre, bineînțeles cu acordul colegilor din celelalte trei țări din Grupul de la Vișegrad, să venim cu un ajutor pentru spitalul din Soroca, secția Covid.

Sprijinul continuă și în acest an. Ce proiecte de dezvoltare urmează să fie implementate? Da, în anul 2021 continuăm cu diferite proiecte de dezvoltare. Suntem la etapa de finalizare a acordurilor, încă lista nu este definitive, deci acum încă nu putem să spunem prea mult, dar pot să vă asigur că iarăși vom oferi peste 100 de mii de euro pentru diferite proiecte și granturi mici, direcționate, în primul rând, autorităților publice. Cred că mulți oameni au putut să profite de prezența noastră cu spijin și asistență, lucru care bineînțeles ne bucură. 

Deoarece ați amintit de Fondul Solidarității din Polonia și despre sprijinul direct acordat administrațiilor publice din Republica Moldova, în acest context, vreau să vă întreb cum apreciați implicarea administrațiilor publice locale în proiectele finanțate de către Solidarity Fund PL? Reiterez că am avut și avem în continuare multă experiență pozitivă în contactele cu reprezentanții autorităților publice locale din Republica Moldova. Vreau să subliniez acest lucru – indiferent de eticheta politică cu care a fost ales președintele raionului, primarul sau reprezentanții conducerii satelor și comunelor, orașelor, chiar și a limbii vorbite. Ambasada, și mai ales, Solidarity Fund PL, ambele sunt foarte reprezentate în teritoriu. Cred că am reușit în acești ani să facem o radiografie nu știu cât de completă, dar deja foarte interesantă a situației în Republica Moldova și ne-am dat seama că eticheta politică nu constituie nicio piedică, ba dimpotrivă, și că oamenii peste tot vor același lucru – vor să trăiască în demnitate, să fie condiții respectabile și perspective pentru tineret. Bineînțeles, situația în localitățile din apropierea Chișinăului diferă de cele mai îndepărtate. Cei care locuiesc la distanță nu prea mare de Chișinău pot face naveta, să lucreze și să beneficieze de condiții bune, iar cei de mai departe rămân să lucreze la baștină, dar au aceeași dorință de a trăi frumos, în condiții decente. Important este, totuși, să facem cât mai mult posibil pentru a schimba modul de viață, ceea ce și facem în acest sens. Există un program European, dar care, în cea mai mare proporție, este implementat de Solidarity Fund PL. La momentul de față există peste 30 de așa numite Grupuri de Acțiune Locală, mai ales în Nordul și în Sudul țării, dar sunt și câteva în Centru. 

Care este scopul acestor GAL-uri și ce avantaje, beneificii au cetățenii din aceste proiecte? Ideea este ca oamenii, să spunem așa mai influenți, oamenii mai activi din comunitățile locale, desigur și primarul, și consilierii locali, membrii ONG-urilor să se întrunească și să discute cum ar putea fi schimbată situația la nivel local. Există și proiecte de dezvoltare urbană, dar acum mă refer la cele pentru mediul rural. Să identifice care sunt cele mai mari probleme pentru comunitate, care sunt provocările, iar pentru soluționarea lor se acordă ajutor financiar, pentru implementa acestor proiecte. Ideea este ca oamenii să ia decizicii de comun accord, iar noi să contribuim financiar la dezvoltarea democrației locale. Cu părere de rău, observam uneori poate prea puțină comunicare între oameni. Acest lucru este foarte important și este o provocare nu numai în Republica Moldova. Este o provocare foarte mare și în Polonia. Or, într-o anumită măsură și datorită acestor Grupuri de Acțiune Locală am reușit să stimulăm o activitate mai intensă la nivel local, o înțelegere mai bună între oameni, care a condus la implementarea unor proiecte foarte importante pentru comunitate. Desigur, toate aceste proiecte contribuie și la conștientizarea necesității de a fi activi pe plan local, iar acest lucru are impact asupra dezvoltării democrației, a societății civile și așa mai departe. Aș fi dorit să avem un buget enorm și să venim cu încă mai multe proiecte, dar, din păcate, nu avem așa multe mijloace financiare, nici noi, nici partenerii nostril. Dar, în primul rând, trebuie să conștientizăm că nu este vorba doar de bani. Este important să se înțeleagă că integrarea europeană nu înseamnă că la un moment dat se deschidă un robinet și începe să curgă bani. Este necesar de implicat, de depus eforturi și de a scrie proiecte pentru finanțare europeană, de a absorbi aceste fonduri. Este un proces complex. Implimentăm aceste proiecte și apoi trebuie să prezentăm un raport, care va fi unul serios. Dacă cineva crede că este posibil ca din acest flux o parte dintre bani să ajungă cumva acolo unde nu sunt destinați, atunci greșește amarnic.

Domnule ambasador, Fondul Solidarității din Polonia este prezent în Republica Moldova deja de opt ani. În această perioadă de timp care au fost cele mai importante proiecte, cu impact asupra dezvoltării comunităților din țara noastră, asupra modernizării și democratizării societății pentru că acestea sunt obiectivele principale? Da, în primul rând, este vorba de a schimba modul de gândire. Oamenii trebuie să înțeleagă că vine cineva din capitală sau din centrul rational și cu o baghetă magică va schimba totul spre bine.Nu poate fi așa ceva.Aceste vremuri s-au terminat acum 30 de ani. Nu are rost să așteptăm cu nostalgie că aceste vremuri vor reveni. Nu vor reveni. Trebuie noi înșine să avem grijă să schimbăm situația dacă nu este așa cum ne-o dorim. Acum noi trăim într-o lume liberă și noi suntem responsabili de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Referitor la întrebarea despre cele mai importante proiecte. Toate sunt importante și mă refer, în primul rând, la crearea GAL-urilor, dar sunt și alte proiecte. Unele dinte ele au fost lansate înainte de pandemie, dar, din păcate, au fost stopate, dar sperăm că vor fi reluate în curând, o data cu depășirea crizei pandemice.