Gheorghe LEUCĂ Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan 

COOPERARE ARMONIOASĂ PE TOATE DIMENSIUNILE

Republica Moldova și Republica Azerbaidjan, două țări a căror istorie și dezvoltare au avut tangențe o perioadă de timp, acum colaborează armonios în toate domeniile și se susțin reciproc în structurile regionale și internaționale. Cadrul juridic bilateral, format din 55 de acorduri, functional, multiple vizite la nivel înalt, dar și sectorial, schimburi culturale și academic – toate acestea argumentează o cooperare armonioasă și reciproc avantajoase. Acest fapt este reiterat și de Ambasadorul Republicii Moldova la Bacu, Gheorghe LEUCĂ.

Domnule ambasador, de 27 de ani Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan sunt într-o colaborare armonioasă, ca rezultat al stabilirii relaţiilor diplomatice. În această perioadă de timp au fost semnate 55 tratate şi acorduri. Cum funcţionează acest cadru juridic și care sunt rezultatele obținute? După obținerea independenței și stabilirea relațiilor diplomatice, relațiile și cooperarea bilaterală, dar și pe plan multilateral dintre cele două state s-au dezvoltat progresiv,  acestea fiind bazate pe încredere, parteneriat, sprijin și avantaj reciproc. Pe plan bilateral, a fost creat un cadru juridic solid de cooperare, care a permis realizarea unei conlucrări, așa cum ați marcat în întrebare, armonioasă, pe toate dimensiunile – politică, comercial-economică și cultural-umanitară între cele două țări. O cooperare foarte bună a fost totdeauna și în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, ambele state sprijinindu-se reciproc pe diverse probleme, implicit și prioritar pe cea legată de asigurarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a statelor, îndeosebi în cadrul ONU, OSCE, GUAM  și alte structuri internaționale și regionale. Astfel, cele două state au promovat împreună mai multe rezoluții la ONU, precum cele referitoare la cooperarea ONU cu OSCE, ONU cu GUAM, a celei referitoare la conflictele înghețate și altele. Spre exemplu în anul trecut Azerbaidjanul a susținut prin vot rezoluția adoptată în Adunarea Generală ONU cu privire la retragerea necondiționată a trupelor străine de pe teritoriul țării noastre. Cât privește cadrul juridic propriu-zis de cooperare între cele două țări, chiar din primii ani au fost semnate un mare număr de acorduri bilaterale care acoperă majoritatea ariilor  prioritare de cooperare și asigură desfășurarea unei conlucrări eficiente dintre cele două țări pe toate dimensiunile relevante, între primele și principalele documente bilaterale semnate fiind acordurile – asupra principiilor cooperării comercial-economice; – cun privire la comerțul liber; – asupra promovării și protejării reciproce a investițiilor; – și asupra cooperării economice pe termen lung. Acest cadru este și astăzi în continuă dezvoltare, în funcție de necesități fiind negociate unele noi acorduri, iar altele în contextul unor schimbări majore care au loc în cele două state urmând a fi ajustate la noile cerințe, legate de exemplu de implementarea prevederilor Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat cu UE. La etapa actuală, au fost finalizate câteva acorduri bilaterale, între care cele cu privire la transporturile combinate de mărfuri și  a celor pe căile ferate, ambele urmând a fi semnate cu prima ocazie potrivită. În paralel, un aport important la dezvoltarea și ajustarea cadrului legal de cooperare dintre cele două țări urmează să il aducă și unele acorduri adoptate pe linie multilaterală, cum ar fi unele negociate în contextul GUAM. Astfel, cooperarea pe dimensiunea comercial-economică dintre cele două țări va căpăta noi avantaje, odată cu finalizarea negocierilor și încheierea unui acord cu privire la zona de liber schimb între statele membre GUAM. 

Mandatul Dumneavoastră de Ambasador al Republicii Moldova în Azerbaidjan a început acum 3 ani.  Ce evenimente au marcat această perioadă de timp? Pornind de la importanța vizitelor și întâlnirilor oficiale la nivel înalt pentru dezvoltarea și consolidarea relațiilor pe toate planurile dintre cele două state ași accentua mai întâi de toate acest aspect,  remarcând că în cei 27 de ani de relații diplomatice au avut loc mai multe  vizite oficiale și de lucru în ambele state, precum și întrevederi la nivel înalt în marja unor foruri internaționale sau regionale. Doar în ultimii ani au avut loc mai multe întrevederi ai șefilor celor două state, vizite la nivel de viceprim-ministru, ale miniștrilor și viceminiștrilor de externe sau ai altor ministere de resort din ambele țări, precum și un mare număr de întâlniri bilaterale de diferit nivel pe platforme internaționale sau regionale, în cadrul acestora fiind abordate diverse aspecte ale relațiilor și cooperării bilaterale și pe plan multilateral dintre Republica Azerbaidjan și Republica Moldova. Nu a făcut excepție în acest sens nici anul trecut, când pe lângă vizitele șefului statului, în Azerbaidjan au avut loc vizitele Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene Tudor Ulianovschi, al Ministrului de Interne Alexandru Jizdan, a secretarilor de Stat ai Economiei și Infrastructurii, al Apărării și a unui număr mare de experți pe diverse domenii. De cealaltă parte, în perioada 5-6 octombrie 2018 la Chișinău s-a aflat Viceprim-ministrul Ali Ahmedov în RM, care a avut și o întâlnire cu Prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip cu care au discutat atât asupra relațiilor bilaterale, dar și în context internațional și regional a celor două țări, inclusiv în cadrul GUAM. Respectiv, aceste schimburi de vizite și întâlniri de diferit nivel dintre oficiali și experți din cele două țări au contribuit substanțial la desfășurarea unui dialog politic activ, dar și la realizarea unei conlucrări  constructive și rezultative pe toate domeniile prioritare, inclusiv pe cele comercial-economic și cultural-umanitar. O dovadă în plus este și faptul că în fiecare din ultimii trei ani volumul schimburilor comerciale dintre cele două țăra a crescut cu peste 30 de procente anual. Rezultate semnificative au fost atinse și în alte domenii de cooperare, inclusiv pe cel cultural-umanitar la care mă voi opri mai jos. Cu alte cuvinte, acțiunile menționate și alte eforturi întreprinse îndeosebi în ultima perioadă au determinat o intensificare a cooperării pe toate dimensiunile de interes reciproc și au condus și la rezultate pe măsură, implicit la asigurarea unei conlucrări constructive și eficiente în contextul multilateral. 

Deci, sunteți la Bacu de 3 ani și observați cum se transoformă capitala Azerbaidjanului, dar și în întreaga țară. Grație căror factori Azerbaidjanul a obținut succese remarcabile în dezvoltare sa, despre care se vorbeşte nu doar la nivel regional, dar şi mondial? Este bine cunoscut faptulcă Republica Azerbaidjan este bogată în petrol și gaze naturale,  mai ales după obținerea independenței și îndeosebi după semnarea de către Azerbaidjan în 1994 a Contractului secolului cu Consorțiul internațional de companii petroliere din mai multe țări, precum Marea Britanie, Japonia, Franța, SUA, Turcia, ș.a. , dezvoltând și  o industrie performantă în aceste sectoare, care pe parcursul anilor a asigurat și continuă să asigure o dezvoltare și creștere economică a țării. Aceasta cu atât mai mult că Contractul secolului a fost reînnoit și semnat în 2018, prin acesta ajungându-se la înțelegerea extinderii explorării în comun a trei zăcăminte de petrol – Azeri, Chirag și Giushenli din sectorul azer al Mării Caspice până în anul 2050. Respectiv, Noul Contract, care este o continuare a ”primului contract al secolului” presupune investiții de circa 40 miliarde dolari SUA pentru extragerea a peste 500 milioane tone de petrol.  În acest context, de importanță majoră este realizarea cu succes a Proiectului Coridorului Sudic de Gaze Naturale, prima fază al căruia – conducta de gaz Transanatoliană (TANAP – prin Georgia în Turcia) a fost pusă în funcțiune la mijlocul anului trecut, iar a doua – conducta Transadriatică (TAP – prin Grecia până în Italia) urmând a fi finalizată în 2020, respectiv odată cu darea acestora în exploatare fiind prevăzută asigurarea furnizării gazului natural azer în țările Uniunii Europene. Un alt factor important, care determină stabilitatea și avansarea economică a Republicii Azerbaidjan este dezvoltarea în continuare a unui sistem solid de transport și comunicații. Astfel, prin construcția unor căi de transport în special feroviare, precum Coridorul de transport feroviar Baku-Tbilisi-Kars (BTK), dat în exploatare la 30 octombrie 2017, dar și prin alte proiecte precum construcția cu finanțare azeră a unui segment de cale ferată prin Iran, Azerbaidjanul își întărește tot mai mult poziția de nod (hub) central de transport și tranzit nu doar pentru coridorul Est-vest, dar și pe liniile Nord-vest, Sud-vest  și Nord-sud, care vor asigura tranzitul mărfurilor nu doar între China și țările Asiei Centrale către statele europene și viceversa, dar și dinspre sud spre nord, inclusiv între India și Rusia. Un rol nu mai puțin important pentru Azerbaidjan îl au în ultima vreme, mai ales după reducerea prețurilor la petrol eforturile și măsurile majore întreprinse de autoritățile azere pentru diversificarea economiei și dezvoltarea altor sectoare ale economiei, pe lângă modernizarea în continuare a sectoarelor petrolier și ale gazului. Respectiv, începând cu 2016 au fost realizate mai multe reforme economice, adoptate o strategie de diversificare a economiei țării și o foaie de parcurs pentru realizarea acesteia, pentru perioada 2016-2020, care prevăd obiectivele pentru perioada de după anul 2025 și o viziune pe termen mai lung pe 11 domenii prioritare – dezvoltarea industriei de petrol și gaze naturale, agricultura, industria grea și ingineria, industria turismului, logistica și comerțul, locuințele, educația, sferele financiară și a utilităților, producția de bunuri de larg consum la nivel de întreprinderi mici și mijlocii, tehnologiile informaționale și comunicațiile, toate acesteia conținând elemente direcționate spre asigurarea condițiilor de  dezvoltare activă a întreprinderilor mici și mijlocii în țară, în linii mari acestea fiind orientate spre asigurarea unei dezvoltări intensive a sectoarelor ne-petroliere ale economiei țării și creșterea economică a țării. Evident, că toate acestea, în pofida dificultăților întâmpinate, asigură în continuare o dezvoltare progresivă și creștere economică a țării.

În virtutea activităţii, aveţi multiple întrevederi cu oameni de afaceri azeri. Aceştia ar fi interesaţi să se încadreze în decorul investiţional din Republica Moldova? În contextul unor tendințe generale mai recente, Azerbaidjanul, ca de altfel și alte țări este în primul rând interesat în atragerea investițiilor în țară, de această sarcină fiind în primul rând preocupate ministrele de resort și subunitățile acestor, între care Agenția de promovare a exporturilor și de atragere a investițiilor (AZPROMO). În timp ce în prezent, în Republic Moldova activează 122 de întreprinderi cu capital azer, se lucrează consecvent cu diverși agenți economici de stat și privați din Azerbaidjan în vederea participării acestora la privatizarea obiectivelor patrimoniului de stat din țara noastră, precum și în scopul identificării unor domenii prioritare în care ar putea fi realizate investiții, inclusiv în Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale din țara noastră, inclusiv în scopul producerii unor mărfuri, bunuri care ulterior ar putea fi exportate în țările UE. Avem încrederea că Reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică moldo-azeră și un For al oamenilor de afaceri din cele două țări care ar urma să se desfășoare la Baku în acest an ar putea da un impuls nou pentru intensificarea cooperării economică dintre țările noastre, în special pentru sporirea schimburilor comerciale și a investițiuilor.