(Interviu Diplomatic) – Cooperarea Moldo-Britanică constant ascendentă

INTERVIU DIPLOMATIC – COOPERAREA MOLDO-BRITANICĂ CONSTANT ASCENDENTĂ

Stabilite acum 27 de ani, relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au un impact benefic asupra cooperării bilaterale în diverse domenii. Detaliile sunt oferite de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al țării noastre la Londra, Angela PONOMARIOV.

Excelenţă, în acest an Republica Moldova şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord  au marcat 27 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Cum calificați colaborarea moldo-britanică la ora actuală? Într-adevăr, pe data de 17 ianuarie, când apropo, din coincidență, se marchează și Ziua profesională a diplomației moldovenești, s-au împlinit 27 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Dacă ar fi să descriu cooperarea moldo-britanică pe parcursul acestor ani printr-o expresie, aș caracteriza-o, fără echivoc, ca una ,,constant ascendentă”. Marea Britanie se numără printre partenerii importanți ai Republicii Moldova, oferind permanent asistență țării noastre în multiple domenii și reiterând mereu disponibilitatea de a sprijini autoritățile moldovenești în calea reformării și modernizării societății. Ultimii ani au fost marcați de diverse provocări majore pentru Guvernul Marii Britanii, problema Brexit-ului dominând agenda internă a Executivului britanic și având  repercusiuni inevitabile asupra cooperării bilaterale a acestei țări cu partenerii străini. Totodată, în pofida acestor dificultăți, relațiile moldo-britanice au continuat să se dezvolte dinamic, înregistrând o revigorare vizibilă și rezultate concrete în plan politic. În acest sens, vreau să menționez că pentru prima dată în ultimii șapte ani, în vara anului trecut, a fost realizată vizita de lucru la Londra a Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în cadrul căreia au fost discutate cu oficiali britanici un șir de subiecte de interes comun, ajungându-se și la anumite înțelegeri semnificative.  Un rezultat nemijlocit al vizitei a fost suportul valoros oferit de Marea Britanie în adoptarea Rezoluției Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în luna iunie a anului trecut, privind retragerea completă și necondiționată a trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, prin așa-numită procedură de co-autorare a rezoluției respective. La rândul său, Republica Moldova a susținut Marea Britanie în co-autorarea unei rezoluții în cadrul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, acesta fiind unul din exemplele de cooperare reciproc avantajoasă între țările noastre în organismele  internaționale importante. O altă realizare notabilă a constituit-o participarea unei echipe de cadeți ai Academiei Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” la Exercițiul internațional de patrulă militară „Cambrian Patrol 2018”, care s-a desfășurat, în mod tradițional, în luna  octombrie, în Ţara Galilor, adunând participanți din 35 de țări. Menționez că militarii moldoveni au obținut medalia de argint, ceea ce poate fi calificat drept o performanță impresionantă, având în vedere că ei au participat la acest Exercițiu abia pentru a doua oară. Prezența militarilor noștri la evenimentul respectiv a fost posibilă grație bunei cooperări stabilite între Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Regatului Unit, care s-a intensificat considerabil în ultima perioadă. O confirmare în plus a acestui fapt este numirea, în anul trecut, a primului atașat militar în cadrul Ambasadei Marii Britanii la Chișinău.      

Deci, colaborarea între țările noastre se dezvoltă intensiv pe paliere multidimensionale, dar, totodată, există oportunități și perspective reale pentru extinderea și diversificarea cooperării în noi domenii cum ar fi: contracararea pericolelor emergente la adresa securității regionale și internaționale, în special combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, sfera bancară, turistică și  altele.

Marea Britanie este al 8-lea cel mai mare importator al țării noastre și una din cele 4 ţări UE cu care Republica Moldova a înregistrat sold pozitiv în comerț în anul 2018, conform MAEIE de la Chișinău. În ce domenii au fost înregistrate succese și în care sunt oportunități nevalorificate? În conformitate cu datele statistice, volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a avut o tendință generală de creștere permanentă în ultimii 15 ani (cu excepția câtorva ani, inclusiv anul trecut, când schimburile comerciale bilaterale erau mai mici comparativ cu anii precedenți). Pe parcursul perioadei menționate Marea Britanie s-a plasat în lista celor mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova, ocupând în anii 2016-2017 poziția a 5-a după volumul exportului din Republica Moldova, iar în anul 2018, după cum ați remarcat – poziția a 8-a. Importurile în Republica Moldova din Marea Britanie au fost, de asemenea, semnificative, în ultimii ani această țară coborând, însă, treptat, în clasamentul principalilor exportatori ai producției în Republica Moldova (în mod concret: de pe poziția a 13-a, în anul 2016, până la a 18-a – în anul trecut). Totodată, deși în anul 2018 volumul comerțului bilateral a fost în scădere cu cca 28% comparativ cu anul 2017, Marea Britanie este țara cu care Republica Moldova continuă să aibă cea mai mare balanță comercială pozitivă, fiind una din cele 3 țări ale UE (de rând cu Cipru și Grecia) cu care Republica Moldova înregistrează soldul pozitiv semnificativ și constant în comerț. Vorbind despre domeniile în care au fost înregistrate cele mai bune succese, vreau să remarc că principalele mărfuri exportate din Republica Moldova în Marea Britanie provin din industria ușoară și agro-alimentară, în particular: textile, îmbrăcăminte, cereale, semințe, vinuri ș.a. În schimb, importăm autoturisme și alte autovehicule, medicamente, preparate pentru igiena personală, parfumerie, preparate cosmetice ș.a. Printre domeniile de viitor aș menționa sectorul energetic și al tehnologiilor informaționale, care oferă noi oportunități de colaborare între țările noastre. În acest context, consider că există un potențial vast de sporire în continuare a cooperării comercial-economice bilaterale și de extindere a domeniilor de colaborare în scopul menținerii Marii Britanii în topul principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Obiectivul respectiv este deosebit de important, în special, din perspectiva Brexit-ului, care ar putea să se reflecte negativ asupra agenților economici moldoveni pe termen scurt și mediu, având în vedere că încă urmează a fi negociat un aranjament bilateral moldo-britanic menit să reproducă accesul facilitat existent pe piața Uniunii Europene. Pe lângă acestea, cred că dimensiunea economică a relațiilor țării noastre cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care este și un centru financiar mondial, necesită o abordare substanțială și de perspectivă. În acest sens, Ambasada Republicii Moldova la Londra își propune să se axeze mai profund pe domeniul respectiv și să contribuie la crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor britanice în Republica Moldova, aprofundarea și diversificarea cooperării comercial-economice bilaterale, precum și sporirea vizibilității țării noastre în Marea Britanie. Desigur, dezvoltarea relațiilor economice este strâns legată de crearea unei imagini pozitive și atractive a țării, Ambasada de la Londra având în agenda sa un șir de evenimente orientate spre atingerea acestui scop, cel mai apropiat fiind planificat pentru luna iunie curent și urmând să se desfășoare în incinta Parlamentului britanic.    

Pentru anul 2018 fusese stabilite 3 domenii prioritare pentru care Republica Moldova să beneficieze de asistenţa britanică prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare? Cum au fost realizate aceste proiecte? Fondul pentru Buna Guvernare al Guvernului britanic a fost creat în anul 2015 în scopul sprijinirii implementării reformelor interne şi bunei guvernări, inițial în 5 state din cadrul Parteneriatului Estic şi zona Balcanică, printre care și Republica Moldova, în prezent fiind 7 țări care beneficiază de asistență. Vreau să precizez că de la lansarea Fondului respectiv, suma totală de asistență financiară oferită de partenerii britanici prin acest mecanism țării noastre a fost de aproximativ 6 milioane de lire sterline, iar asistența estimată pentru anul curent este de 2,5 milioane de lire sterline. Fondurile alocate pentru implementarea proiectelor în Republica Moldova au fost direcţionate spre reformarea celor mai sensibile sectoare, printre care: lupta împotriva corupţiei, îmbunătăţirea mediului de afaceri, reforma justiţiei, a sectorului financiar-bancar, energetic, consolidarea administraţiei publice, ș.a.. În anul 2018 asistența s-a axat pe consolidarea unei mass-media independente, inclusiv a jurnalismului de investigație, dezvoltarea unui mediu de afaceri transparent și sporirea atractivității investiționale, precum și pe combaterea fenomenului de corupție și controlul democratic al sectorului public. În toate domeniile menționate au fost realizate un șir de proiecte, fiecare în valoare de aproximativ  50-70 mii de lire sterline. Aș dori să subliniez că partea britanică evaluează în mod independent domeniile  prioritare în care oferă asistența financiară în cadrul Fondului pentru Buna Guvernare, și eficacitatea implementării proiectelor în fiecare stat partener. În dependență de această evaluare sunt luate decizii privind extinderea asistenței, precum și stabilită valoarea sumelor acordate. La rândul ei, Republica Moldova este interesată să beneficieze în plină măsură de acest Program multianual, care contribuie esențial la consolidarea eforturilor pentru realizarea reformelor politice și economice, inclusiv prin utilizarea expertizei britanice în domeniile respective.

Brextul a influențat cooperarea Marii Britanii cu Republica Moldova? Este evident că în situația când practic toate structurile guvernamentale britanice sunt preocupate, în primul rând, de problematica Brexit-ului, este mai dificil să te faci auzit când încerci să promovezi cooperarea bilaterală în diverse domenii. În același timp, pot să afirm cu siguranță că colaborarea între țările noastre se aprofundează în continuare, iar în scopul asigurării menținerii acestui ritm și după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la moment, purtăm discuții cu colegii britanici pentru a identifica o formulă potrivită a cadrului juridic adecvat, care va sta la baza relațiilor bilaterale între Republica Moldova și Marea Britanie după Brexit. Tratatul bilateral care va fi negociat are o importanță aparte, deoarece urmează să substituie Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană în relațiile dintre țările noastre. Pot, însă, să mărturisesc că ambele părți sunt cointeresate să negocieze și, ulterior să încheie, cât mai rapid posibil, documentul respectiv și chiar recent, la Chișinău, au avut loc consultări moldo-britanice la subiectul în cauză, în cadrul cărora a fost reiterată intenția dată.

În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sunt mai mulți concetățeni ai noștri. Brexitul ce impact va avea asupra aflării conaționalilor noștri în această țară? Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord are în prezent două sisteme distincte de imigrare: imigrarea cetățenilor Uniunii Europene în Marea Britanie este reglementată de legea Uniunii Europene privind libera circulație, iar imigrarea cetățenilor din țările care nu aparțin Spațiului Economic European cade sub incidența legislației britanice privind imigrația internă. La sfârșitul anului trecut Ministerul de Interne al Marii Britanii a prezentat un set de propuneri detaliate ale Guvernului privind „Sistemul britanic de imigrare bazat pe competențe” – așa numita “Foaie Albă”, care la moment nu constituie o lege internă ci explică perspectivele și intențiile Guvernului în domeniul vizat. Cei care vor să cunoască mai amănunțit ce conține acest document pot să îl acceseze pe pagina oficială a Guvernului britanic.  Astfel, în linii generale, Guvernul acestei țări își propune să creeze un sistem unificat de imigrare, care să se aplice tuturor celor care doresc să vină în Marea Britanie după Brexit. Sistemul se va baza pe regulile actuale de imigrare pentru resortisanții din afara Uniunii Europene, cu mai multe ajustări. Momentul cheie este că accentul principal urmează să fie pus pe competențe și calificarea profesională a migranților. In context, cred că ar fi corect să facem o precizare importantă și anume că o mare parte a cetățenilor moldoveni care se află pe teritoriul Regatului Unit dețin și pașapoarte ale statelor UE. Pentru acești cetățeni, recent, Ministerul de Interne britanic a publicat pe pagina sa un ghid oficial de îndrumare pentru înregistrarea lor în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit, respectiv statut de rezident permanent  și statut de stabilire provizorie. Totodată, vreau să subliniez, în mod special, că unul din obiectivele Ambasadei Republicii Moldova la Londra este protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni aflați în Marea Britanie și menținerea pe agenda discuțiilor cu autoritățile britanice a subiectului facilitării regimului de călătorii între statele noastre. În acest sens, au fost depuse eforturi considerabile și ca urmare, în toamna anului trecut, la Londra, au avut loc pentru prima dată consultări consulare bilaterale moldo-britanice, în cadrul cărora a fost discutat aspectul respectiv și s-a convenit că părțile vor continua consultările pe marginea lui.    

În contextul în care nu există claritate cu Brextul, englezii ce își doresc acum – amânarea părăsirii UE sau ieșirea fără un Acord ? Aflându-mă la Londra de aproximativ jumătate de an, pot să constat cu certitudine că atât în societatea britanică, cât și în politicul acestei țări, există o divizare puternică după viziunile și preferințele privind relațiile ulterioare ale Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Cunoaștem că rezultatul pro-Brexit al Referendumului care a avut loc în Regatul Unit, în anul 2016, a fost determinat de o diferență destul de mică  între susținătorii ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și cei care se pronunță pentru menținerea Regatului Unit în componența organizației, aceasta confirmând că ambele, dacă putem să le numim “tabere”, sunt destul de numeroase. Și chiar dacă referendumul respectiv nu a avut un caracter obligatoriu, Guvernul britanic a promis că va respecta alegerea făcută de majoritatea britanicilor, fiind inițiat procesul de retragere a Marii Britanii din UE, care urma să aibă loc, după cum cunoaștem, inițial – la 29 martie, iar ulterior – la 12 aprilie anul curent. Toată perioada de la momentul referendumului a fost marcată de dezbateri intense și contradictorii în cadrul Parlamentului și Guvernului britanic la subiectul Brexit-ului, având loc, inclusiv, mai multe demisii ale membrilor de guvern. Problema “deal or no deal”, adică părăsirea UE cu un acord sau fără acord, dar și a conținutului acordului respectiv, proiectul căruia a fost agreat de Prim-ministrul Marii Britanii cu liderii UE, fiind însă, ulterior, respins de Parlamentul acestei țări, continue să prevaleze pe agenda oficialilor britanici. La moment avem o nouă realitate, o amânare a Brexit-ului până la data de 31 octombrie curent, oferită Marii Britanii de liderii UE, care păstrează, însă, opţiunea părăsirii de către Regatul Unit a blocului european chiar mai devreme, dacă Premierul Theresa May va reuși să obţină susţinerea Camerei Comunelor pentru Acordul privind Brexit-ul. În asemenea condiții cred că problematica termenilor și modalității de ieșire a Marii Britanii din UE va rămâne și în timpul următor una predominantă pentru cercurile politice britanice, până când se va ajunge la un consens în această privință. Vreau să subliniez, totodată, că am avut posibilitatea să discut cu mai mulți oficiali, oameni de afaceri, dar și cetățeni de rând britanici, cu viziuni diferite în ceea ce privește relațiile ulterioare ale Marii Britanii cu Uniunea Europeană, fiecare din ei având argumentele sale în favoarea poziției pe care o împărtășesc, dar toți fiind uniți de dorința unui viitor prosper al țării lor și a creșterii bunăstării cetățenilor săi.