Parlamentul European a dat aviz pozitiv Raportului privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE. Acest aspect, dar și altele, în special cele ce țind reformele necesare în țara noastră, sunt comentate de europarlamentarul Dragoș TUDORACHE.

Domnule Tudorache, Parlamentul European a aprobat recent Raportul privind implementarea Acordului de Asociere dintre UE si Republica Moldova. După 6 ani de la intrarea în vigoare a acestui Acord unde a ajuns Republica Moldova în raport cu ceea ce și-a propus, dar cu așteptările UE? Cred că trebuie, în primul rând, să recunoaștem că Republica Moldova, cetățenii ei și autoritățile au depus un efort considerabil în această perioadă pentru a implementa reformele necesare pentru Republica Moldova, care nu erau neapărat cerințe din partea UE. Însă, din păcate, foarte multe lucruri încă au rămas de făcut, motiv și pentru care cea de a 3-a tranșă din asistența microfinanciară a fost întârziată și pierdută practic, care era disponibilă pentru Republica Moldova. Întorcându-ne la Acordul de Asociere, cum spuneam, la îndeplinirea prevederilor trebuie să-și aducă aportul atât autoritățile, cât și societatea moldovenească, dar e un drum lung care mai ramâne a fi parcurs.

Acum un an când ați fost numit în calitate de raportor al forului legislativ european pentru Moldova ați menționat că din această poziție, precum și din cea de membru al Parlamentului European vă veți asigura că evoluția relațiilor cu Republica Moldova va însemna un parcurs european dedicat cetățenilor moldoveni. Cum poate fi ajutată țara noastră să-și mențină vectorul european, doar prin asistență financiară? Nu, nu, asistența financiară pe care UE o oferă Republicii Moldova este doar o formă de sprijin foarte concret și foarte necesar, de altfel, mai ales în această perioadă de pandemie, date fiind deficitele și criza economică, pe care o vedem deja în Republica Moldova, dar și în alte părți ale lumii. Or, dincolo de această asistență financiară, din punctul meu de vedere, mult mai importantă este acompanierea politică a parcursului pe care Moldova îl face spre integrarea euopeană. Și aici, cred eu, cea mai importantă este asistența și susținerea pe care statele membre ale UE, noi toți, factorii politici europeni, care credem într-o Moldova europeană, o puteam aduce în relația cu partenerii moldoveni.

Au început discuțiile cu UE privind o nouă Agendă de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, cea de a 3-a. Care ar trebui să fie prioritățile-cheie, dar și recomandările UE pentru a amplifica eficiența acestora? Vor rămâne 2 paliere impotante și respectiv negocierile acestora. Agenda de Asociere, pe de o parte, agenda politică, cea care, așa cum am făcut-o și pînă acum, va urmări consolidarea democrațiiei în Republica Moldova și a parcursului european, îndeplinirea reformelor, care sunt foarte importante, dar și pentru, aș spune eu, alinierea la acele valori europene, pe care cetățenii moldoveni, întreaga societate moldovenească și le doresc și în care cred. Dincolo de această agendă politică, mai este agenda economică. Să  nu uităm că Acordul de Asociere a venit la pachet cu Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Apofundat între țările UE și Republica Moldova, care a beneficiat foarte mult din punct de vedere economic în urma acestui Acord. Și atunci, acest Acord trebuie privit în continuare ca o agendă economică foarte importantă, acum mai mult decât oricind, prin prisma efectelor negative ale pandemiei cu COVID 19 asupra economiei. Deci, pe aceste 2 paliere și urmărind aceste 2 obiective și anume consolidarea opțiunilor politice și a democrației în Republica Moldova pe de o parte și a unei agende economice solide între UE și Republica Moldova vor continua să se clădeacă relațiile noastre.

Bruxellesul a semnalat unele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, din cauza cărora a și fost sistată finanțarea pentru anumite proiecte, cum ar fi, de exemplu, cel de reformare a justiției. De asemenea, din cauza neîndeplinirii tuturor condiționalităților a fost ratată pimirea tranșei a 3-a din asiistența macrofinanciară. Cum credeți de ce Republica Moldova nu reușește să îndeplinească în totalitate angajamentele asumate? Sunt doar factori interni sau și externi care împiedică acest proces? Sunt eminante factrori interni. Toată agenda reformelor, mai ales în domeniul justieiei, țin în esență de voința politică. Este foarte important de a lăsa justiția să-și facă treaba independent, fără vreo interferență politică. Justiția are acest rol în orice societate, de a menține un echilibru între puterile statului, de a interveni în mod profersionist și indenepndent acolo unde autoritățile nu își fac bine treaba, dar pentru aceasta trebuie să fie profesionalizată, trebuie susținută și asigurată independența. Pe acest palier mai este mult de făcut, dăcă e să mă refer la restanțe sau care sunt zonele în agenda europeană în care Republica Modova nu și-a îndeplinit toate angajamentele. Consider pe această parte a reformelor în domeniul justiției sunt mai multe lucruri de făcut și cred că în relațiia viitoare pe care Republica Moldova și UE vor continua să o aibă, să o consolideze, tot pe această dimensiune se vor concentra și eforturile și așteptările noastre, la nivel european. Și repet, aici este vorba de voință politică internă, căci nimeni din exterior nu poate veni să aceste reforme în locul Republicii Moldova. Doar autoritățile moldovene, parlamentul, guvernul, președintele, toți cei care sunt responsabili politic de decizile care se iau, legislația care se adoptă, sunt motorul principal al schimbărilor, al reformelor.

Unii experți afirmă că anumite probleme interne ale UE cum ar fi pandemia de COVID 19, criza migranților, Brexit-ul, au adumbrit într-un fel cooperarea cu țările din Parteneriatul Estic, implicit cu Republica Moldova. Unde se plasează acum Parteneritul Estic pe agenda europeană? Eu aș spune dimpotrivă.  Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în acest an, la rapiditatea cu care UE a intervenit pentru a-și susține partenerii externi aflați în relații privilegiate de colaborare, așa cum sunt țările din Parteneriatul Estic, toate acestea arată că la nvelul UE se pot gestiona mai multe crize în paralel, contrar afirmațiilor care de mute ori au fost făcute, precum că UE nu poate duce, să spunea așa, mai multe crize în același timp. Iată, a demonstrat că poate. A fost posibil să ducem negocieri privind Brexit-ul, sa facem față și crizei migrației și să trecem prin această pandemie. Din punctul meu de vedere, pașii pe care i-a făcut UE în acest an, începând de la asistența macrofinanciară specială destinată statelor din Parteneriatul Estic și din Balcani, pachet din care |Moldovei în revin 100 de milioane de euro și care sunt un raspuns imediat și specific pentru gestionarea crizei arată că Parteneriatul Estic rămâne foarte sus pe agenda de priorități politice ale UE. Și eu mă bucur că rămîne o prioritate într-adevăr și voi continua să militez ca să ramine o prioritate, că acest spațiu de vecinătate al UE, țările care au dovedit pâna acum că împărtășesc aceste aspirații europene și dorința de integrare europeană, justifică pe deplin interesul pe care și noi, UE trebuie să-l demonstrăm, să-l menținem în mod concret, palpabil.