(Interviu Diplomatic) Dumitru SOCOLAN: Portugalia, gazdă primitoare pentru moldoveni…

La sfârșitul anilor 90 – începutul anilor 2000, Portugalia a fost printre destinațiile preferate ale cetățenilor moldovenii aflați în căutarea condițiilor  mai bune de viață. Acest lucru se datora pe de o parte afinităților lingvistice și culturale ce există între țările noastre, iar pe de altă parte, politicilor favorabile în domeniul migrației promovate de autoritățile portugheze. Cum s-a încadrat concetățenii noștri în Portugalia și cum a evoluat cooperarea moldo-portugheză în cei mai bine de 26 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre țara noastră și Portugalia, ne povestește Ambasadorul Republicii Moldova la Lisabona, Dumitru SOCOLAN.

Domnule ambasador, Sărbătoarea Națională este o dată calendaristică importantă în istoria fiecări țări. Ea îi confirmă individualitatea, făcându-se un arc peste timp la momentul declarării acesteia, ca un eveniment istoric de anvergură. Văzând cum este sărbătorită ziua de 10 iunie în Portugalia, ați sesizat mândria, bucuria portughezilor în această zi, cum firesc ar fi să fie?. Inițial aș dori să specific că denumirea oficială a sărbătorii naționale este Ziua Portugaliei, a lui Camões și a Comunităților Portugheze. După cum se vede din denumire, aceasta conține în sine trei elemente fundamentale care au stat la baza afirmării PT ca națiune: țara – adică teritoriul unde s-a format și dezvoltat de-a lungul timpului statul portughez cu populația sa, simbolul național – poetul Luis de Camões, autor al Lusiadelor, considerat drept cea mai importantă personalitate a acestei țări din toate timpurile, și comunitățile portugheze – adică portughezii răspândiți în toată lumea, care prin activitatea sa de zi cu zi contribuie la promovarea imaginii țării, a culturii și limbii portugheze. Țin să remarc că deși istoria sărbătorii își are începutul încă în anul 1880, când regele Dom Luis I a stabilit, printr-un decret, data de 10 iunie Zi de Sărbătoare Națională pentru a comemora jubileul de 300 de ani de la trecerea în neființă a poetului Luis de Camões, în formatul său actual sărbătoarea a început să fie marcată abia din 1977. Tot din 1977 festivitățile oficiale, la care de rând cu autoritățile de vârf ale statului participă și reprezentanții corpului diplomatic, se organizează în fiecare an într-un oraș portughez diferit. Pentru a da o nouă dimensiune acestui eveniment important din viața portughezilor, urmare a deciziei președintelui Marcelo Rebelo de Sousa, din anul 2016, în paralel cu formatul existent, festivitățile au început să fie consemnate, totodată, într-un oraș din afara țării, cu o prezență semnificativă a comunității portugheze. Astfel, în 2016 – sărbătoarea a fost celebrată oficial la Lisabona și Paris; în 2017 – la Porto (al doilea ca mărime oraș portughez), Rio de Janeiro și São Paulo în Brazilia; în 2018 – la Ponta Delgada (Regiunea Autonomă Azore), Boston și Providence în SUA, la aceste acțiuni fiind prezenți șeful statului și primul-ministru. Personal, am avut ocazia să particip la festivitățile care au fost organizate la Lisabona, Porto și Ponta Delgada, acestea incluzând ceremonii oficiale, parade militare, expoziții, concerte, focuri de artificii, dar și o acțiune în cadrul căreia președintele înmânează, tradițional, distincții de stat personalităților care s-au remarcat.

Ați menționat că actualul președinte al Portugaliei a lansat inițiativa de a consemna sărbătoarea națională nu doar în capitală, ci și în alte localități. În opinia Dumneavoastră, ce argumente au stat la baza acestei decizii?. După cum am menționat mai sus, președintele Marcelo Rebelo de Sousa și-a dorit să dea astfel o nouă încărcătură Zilei Oficiale a Portugaliei și importanței acesteia, în special elementului care se referă la Comunitățile Portugheze. Decizia respectivă urmărește coeziunea portughezilor, apropierea cetățenilor, din țară (cca 10 milioane) și de peste hotare (cca 5 milioane), și mobilizarea lor pentru a se implica activ în proiectele de viitor ale țării. Se consideră că la baza acestei decizii ar fi stat de asemenea experiența și trăirile personale ale președintelui, având în vedere faptul că bunicul său patern, iar ulterior și părinții au emigrat în Brazilia, țară unde în prezent își are domiciliul fiul Nuno Rebelo de Sousa și câțiva nepoți ai săi. De remarcat, că președintele are o atitudine foarte afectuoasă față de cetățenii statelor în care limba portugheză este limbă oficială, care constituie împreună Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză – CPLP, acesta fiind, pe semne, un alt element important în favoarea deciziei sale, care a fost de altfel una înalt apreciată de societatea portugheză. Astfel, responsabili de relațiile cu comunitățile portugheze (foști și actuali), dar și conducători ai mai multor asociații culturale din diaspora, aveau să declare la momentul respectiv că emigranții portughezi au primit cu mare bucurie vestea privind decizia președintelui. Potrivit lor, consemnarea sărbătorii naționale în exterior reprezintă o șansă unică pentru emigranți de a transmite direct autorităților dorințele și năzuințele lor, de a se expune pe marginea diverselor inițiative lansate la nivel politic, economic, cultural, social.

Portugalia a fost, după anii 90, printre destinațiile cele mai solicitate de către moldovenii aflați în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. După mai mulți ani de aflare în Portugalia ne puteți spune cum este percepută comunitatea moldovenească de către portughezi și dacă compatrioții noștri și-au schimbat profilurile de activitate sau au rămas cu aceleași calificări cu care au venit?. Aveți dreptate. La sfârșitul anilor 90 – începutul anilor 2000, Portugalia a fost printre destinațiile preferate ale cetățenilor moldovenii aflați în căutarea condițiilor mai bune de viață. Acest lucru se datora pe de o parte afinităților lingvistice și culturale ce există între țările noastre, iar pe de altă parte, politicilor favorabile în domeniul migrației promovate de autoritățile portugheze. Vreau să remarc că legislația Portugaliei favorizează reîntregirea familiilor imigranților și permite cetățenilor străini, aflați legal pe teritoriul acestei țări timp de cel puțin șase ani, să obțină cetățenia portugheză prin naturalizare. Străinii stabiliţi în Portugalia beneficiază de o atitudine destul de binevoitoare din partea populației locale, precum și a autorităţilor, care le oferă condiții favorabile pentru păstrarea identității naționale, culturii și tradițiilor țărilor din care provin. Faptul, că întreg politicul perpetuează în a transmite societăţii apeluri de coeziune socială, creează o situație de confort în plus pentru cetățenii străini stabiliți în Portugalia și comunitatea moldovenească nu este o excepție în acest sens. De altfel, conaționalii noștri se bucură de un tratament și de o apreciere foarte pozitive din partea portughezilor, care îi caracterizează pe moldoveni ca fiind buni profesioniști, responsabili, punctuali și onești, ceea ce îi ajută să se afirme mai ușor în viața de zi cu zi, inclusiv în plan profesional. În context, tot mai mulți dintre cetățenii noștri revin la ocupațiile pe care le-au profesat în Republica Moldova înainte de a ajunge în PT. În același timp, unii dintre ei s-au reprofilat, îmbrățișând ocupații noi. Astfel, putem afirma cu toată certitudinea că avem specialiști consacrați în mai multe domenii, inclusiv medicină, educație, arte, sport, turism, afaceri, construcții, gastronomie etc.

Aflați de mai mult timp în Portugalia, moldovenii nu au solicitat obținerea cetățenii portugheze? Ce spun statisticele în acest sens?. La întrebarea dată vă pot spune că potrivit datelor statistice ale Serviciului Străini și Frontiere (SEF) din PT, în perioada 2001-2003 cetățenilor originari din Republica Moldova le-au fost acordate în jur de 12 mii 500 de permise de ședere, comunitatea moldovenească fiind depășită la acest capitol doar de comunitățile ucraineană și braziliană.Ulterior, dat fiind faptul că legislaţia portugheză le recunoaşte deținătorilor permiselor de şedere dreptul la reîntregirea familiilor, numărul cetățenilor moldoveni stabiliți în Portugalia a început să crească, astfel încât spre sfârșitul anului 2008, autoritățile portugheze constatau deja prezența a peste 21 mii persoane originare din Republica Moldova, deținătoare ale permiselor de ședere.Începând cu 2009 cifra respectivă a început, însă, să scadă treptat, cauzele diminuării datorându-se obținerii de către conaționalii noștri a cetățeniei portugheze. Acest fapt care a condus la excluderea lor din evidențele oficiale ale străinilor. Analiza dinamicii procesului de naturalizare a cetățenilor moldoveni, ne poate permite să conchidem că până în prezent au obținut cetățenia portugheză în jur de 20-25 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova. Astfel, chiar dacă potrivit datelor oficiale portugheze pentru anul 2017 numărul cetățenilor moldoveni deținători ai permiselor de ședere este de doar 5210 persoane, conform estimărilor Ambasadei cifra reală a conaționalilor stabiliți în Portugalia este la moment de circa 30 de mii de persoane. 

Criza economică care a afectat Portugalia nu i-a determinat pe concetățenii noștri să revină acasă sau să se reorienteze spre alte țări cu o situație mai favorabilă?. Urmare crizei economice care a afectat Portugalia în perioada 2011-2015, întru corectarea dezechilibrelor financiare, autoritățile portugheze s-au văzut obligate să implementeze un șir de acțiuni mai puțin populare, care au afectat serios populația întregii țări, acestea vizând reducerea beneficiilor sociale, creșterea impozitelor, înăsprirea regulilor pieţei forţei de muncă etc. Măsurile respective au afectat desigur și comunitatea moldovenească. În situația creată unii dintre cetățenii noștri au optat pentru a se reîntoarce în Republica Moldova, alții – în special cei care dețineau cetățenia portugheză, s-au reorientat către alte piețe. Marea majoritatea a continuat, însă, să muncească în Portugalia. În context, doresc să remarc faptul că odată cu depășirea, în 2015, a crizei economice, autoritățile portugheze au revenit la promovarea unei politici economico-financiare de orientare socială, îndreptată spre diminuarea consecințelor crizei economice şi restabilirea puterii de cumpărare a cetățenilor, crearea locurilor de muncă și asigurarea unor salarii juste, pentru ca cetățenii să se poată realiza în plan profesional la ei în țară. 

Autoritățile moldovene prin ce acțiuni contribuie la protecția socială a concetățenilor noștri aflați în Portugalia? La ce etapă este acordul bilateral pe această dimensiune?. Autoritățile de la Chișinău pun un accent deosebit pe protecția socială a conaționalilor noștri stabiliți în străinătate, Portugalia neconstituind o excepție în acest sens. În cazul Portugaliei acest lucru este facilitat de Acordul bilateral de colaborare în domeniul securității sociale, semnat la Lisabona în februarie 2009. Amintesc că din 2011 documentul respectiv este unul funcțional. Este adevărat, în procesul implementării acestuia mai apar uneori și unele dificultăți. Ambasada intervine, însă, ori de câte ori este nevoie pe lângă autoritățile competente din ambele state: Casa Națională de Asigurări Sociale din Republica Moldova și Direcția Generală Securitate Socială din Republica Portugheză, solicitând asistență în vederea înlăturării dificultăţilor semnalate. În scopul perfecționării mecanismului de implementare a acordului, periodic sunt organizate întâlniri la nivel de experți. Din anul 2013 funcționează un canal de schimb operativ de informaţii între cele două instituții responsabile de implementarea acordului, fapt care contribuie la diminuarea esențială a cazurilor problematice.

Dar la modul general cum apreciați cooperarea bilaterală dintre Republica Moldova și Republica Portugheză, pornind de la cadrul juridic existent?. La această întrebare țin să punctez că în ultimii ani dialogul dintre Republica Moldova și Republica Portugheză se află într-o ascensiune permanentă, autoritățile portugheze manifestând o deschidere plenară pentru o cooperare bilaterală strânsă și un dialog multidimensional constructiv. Astfel, în cadrul întrevederilor cu factorii de decizie portughezi, în special la întrevederea miniștrilor de externe ai Republicii Moldova și Republicii Portugheze, Tudor Ulianovschi și Augusto Santos Silva, desfășurată anul trecut la New York în cadrul celei de-a 73-a sesiuni a AG a ONU, s-a constatat că relațiile moldo-portugheze se dezvoltă pe o linie ascendentă, Portugalia reiterându-și susținerea față de ideea acordării unei perspective de integrare europeană Republicii Moldova. În același timp, a fost exprimat angajamentul ferm de a extinde și aprofunda în continuare cooperarea pe diverse alte dimensiuni: economică, socială, culturală. În baza Memorandumului de cooperare între cele două ministere de externe anul trecut a fost inițiat procesul de consultări politice bilaterale, prima rundă având loc la Chișinău. Cât privește cadrul juridic existent între țara noastră și Portugalia îl pot caracteriza drept unul bun, până în prezent fiind semnate mai multe acorduri bilaterale în domenii precum: securitatea socială, evitarea dublei impuneri, turismul, transporturile internaționale de pasageri și mărfuri și altele. Cu toate acestea, părțile își propun să consolideze în continuare cadrul juridic bilateral, în prezent aflându-se la diverse etape de negociere alte câteva proiecte de acorduri importante: în domeniul cooperării economice, privind colaborarea în domeniul limbii, educaţiei, ştiinţei, culturii, tineretului, sportului şi mass-media. Încheierea, sper în viitorul apropiat, a Acordului de cooperare economică va permite crearea comisiei mixte interguvernamentale care se va întruni cu regularitate și va avea competența de a examina o gamă largă de chestiuni din diverse domenii.

Acordul de Liber Schimb  RM – UE a influențat schimburile comercial-economice dintre țara noastră și Portugalia?. Fără îndoială, Acordul de Liber Schimb între RM și UE influențează benefic relațiile comercial-economice ale RM cu țările Comunității Europene, inclusiv cu Portugalia, generând rezultate pozitive. Astfel, chiar dacă încă rezultatele sunt foarte modeste (circa 28 milioane de dolari), schimburile comerciale bilaterale moldo-portugheze au înregistrat în anul 2018 o creștere de 1,6 ori la exporturi și de 129,4% la importuri, față de anul anterior.  Suntem conștienți de faptul că rezultatele înregistrate rămân în continuare sub nivelul așteptărilor. Cu toate acestea trendul pozitiv din ultimii ani ne motivează, și ne face să ne dublăm în continuare eforturile pentru îmbunătăţirea stării actuale de lucruri. Astfel, în intenția de a schimba lucrurile în bine, în ultimul timp au fost organizate mai multe întrevederi cu liderii unor companii portugheze importante, care, în viziunea Ambasadei, au capacități și, eventual, ar putea avea interes pentru a iniția afaceri în Republica Moldova. Totodată, Ambasada tot mai des este activ prezentă la forumuri economice de amploare, care permit de a informa mediul de afaceri portughez despre climatul investițional și de afaceri din țara noastră. În context țin să menționez că pentru viitorul apropiat Misiunea își propune să organizeze, de comun cu Agenția de Investiții a RM și Fundația Asociației Industriale Portugheze, un eveniment de sensibilizare a companiilor portugheze despre importanța pieței moldovenești și oportunitățile investiționale pe care le oferă RM, în cadrul acestuia urmând de asemenea să fie prezentate sectoarele principale ale economiei moldovenești. În opinia noastră, anume pe organizarea unor astfel de evenimente trebuie de pus accentul în intenția de a convinge investitorii străini, inclusiv cei portughezi, să meargă să investească în afaceri în Republica Moldova.