(Interviu Diplomatic) – Dušan DACHO – Ambasadorul Republicii Slovace în Republica Moldova

În contextul deținerii Slovaciei a președinției în exercițiu a OSCE, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Slovace în Republica Moldova , Dušan DACHO,  oferă detalii despre această importantă perioadă. De asemenea, se va referi la rezultatele obținute de Slovacia în cei 15 ani de când a aderat la UE. Un alt reper al interviului este despre cooperarea dintre Slovacia și Republica Moldova.

Domnule ambasador, vizita la începutul anului în Republica Moldova a președintelui în exercițiu al OSCE, ministrul slovac de externe, Miroslav Lajčák,  înseamnă că soluționarea conflictului transnistrean este o prioritate pentru țara dumneavoastră în timpul președinției sale în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa? Și ce activități sunt planificate pentru acest an? Vizita în Republica Moldova a președintelui în exercițiu al OSCE, ministrul de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák după cea din Ucraina, este un argument că această regiune este o prioritate pentru președinția slovacă la OSCE. Noi simțim că în Republica Moldova, după Ucraina, se poate de lucrat ca într-o țară prioritară. Or, trebuie să concretizez că un reper al președinției noastre sunt cetățenii, în special, cei care au avut de suferit în timpul conflictului sau în perioada post-conflict. Dorim să fim un partener echidistant, corect, cinstit, un intermediar al negocierilor care să contribuie la obținerea unor rezultate reale și concrete, să facă față provocărilor actuale, să apropie activitatea OSCE de realitățile secolului XXI, care sunt în continuă evoluție. Președinția slovacă se va axa pe trei domenii prioritare, primul fiind atenuarea, reglementarea conflictelor existente. Deci, este un argument că această președinție va lucra pentru cetățeni. După cum am menționat, în centrul activității, pe parcursul acestui mandat, sunt oamenii, și trebuie să-i susținem, să-i ajutăm să-și revină după cele întâmplate în timpul conflictului. Vrem să fim obiectivi, dar și realiști. Să nu ne uităm prea departe și să nu stabilim obiective care ar putea fi atinse peste un timp îndelungat, dar să ne ocupăm de soluționarea problemelor curente. Cea de a doua prioritate a președinției slovace este în interdependență cu prima – asigurarea securității în regiune. Cea de a treia este a abordare realistă, multilaterală, în special în Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia. Acest lucru este foarte important deoarece acestea se află într-o regiune în care influența externă este vizibilă și situația în aceste țări depinde foarte mult de factorii externi. Desigur, este mult de muncit pe această dimensiune și vom face tot posibilul să fie o președinție productivă. Referitor la Republica Moldova, evident, că avem în vedere diferendul transnistrean. Noi suntem adepții unui dialog constructiv și acest fapt a fost reiterat de ministrul Miroslav Lajčák la întrevederile cu autoritățile de la Chișinău , precum și la Tiraspol. Ne încurajează că și de la Chișinău, și de la Tiraspol sunt semnale, este voință politică pentru menținerea unui dialog.  Ministrul Lajčák a apreciat înalt ceea ce s-a realizat anul trecut pe această dimensiune. Au fost rezultate încurajatoare. Acum așteptăm finalizarea ultimelor 2 puncte, după  care va trebui să soluționăm rând pe rând  următoarele probleme. Și repet să fie pași concreți. În acest context reiterez că este necesară voința politică. De altfel, pe parcursul anului trecut, atât Chișinăului cât și Tiraspolul au demonstrat că este posibil, este real menținerea unui dialog constructiv, pentru că fără o asemenea abordare nu pot fi obținute rezultate. Sperăm că pe parcursul acestui an  va fi aceeași dinamică pozitivă a discuțiilor dintre părți.

Dar cum sunt implementate prioritățile mandatului Dumneavoastră, în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Slovace în Republica Moldova? Mandatul meu decurge precum și al colegilor mei. Se axează pe Identificarea oportunităților de intensificare a cooperării bilaterale.  Ambasada Slovaciei la Chișinău a fost inaugurată în anul 2013, un argument al dorinței noastre de a avea un dialog cât mai eficient între țările noastre. Pe parcursul acestor ani am reușit să stabilit un dialog politic eficient. Sunt anumite rezultate și pe dimensiunea comercial-economică. Or, mai este și cooperarea multilaterală, în contextul UE, dat fiind faptul că Slovacia este membru al spațiului comunitar de 15 ani. Mă refer la Parteneriatul Estic, lansat acum 10 ani, Slovacia fiind un susținător consecvent al țărilor din această regiune, inclusiv Republica Moldova. Deci, acestea sunt reperele  activității mele la Chișinău.

Ați caracterizat cooperarea bilaterală moldo-slovacă pe dimensiunea politică ca fiind foarte bună, armonioasă și consecventă. Dar ce puteți spune despre evoluția cooperării dintre țările noastre în domeniul comercial-economic? Când vorbim despre relațiile bilaterale dintre țări, în prim-plan apare cooperarea comercial-economică, așa sunt cerințele secolului XXI. Și trebuie să afirm cu satisfacție că odată cu deschiderea ambasadei Slovaciei la Chișinău volumul schimburilor comercial-economice este în creștere. La sfârșitul anului 2014 acesta era de aproximativ 27 de milioane de euro. Apoi a început o dinamică constantă, o creștere cu aproximativ 38-40% în fiecare an, ca la sfârșitul lunii noiembrie 2018 volumul schimburilor economice să atingă cifra de 65 milioane de euro. Deci, în 5 ani această cifră a crescut cu mai mult de 2 ori. Or, aceasta nu înseamnă cu suntem satisfăcuți în totalitate de această creștere. Avem certitudinea că există încă potențial de creștere, de extindere a cooperării comercial-economice. Astfel, în calitatea mea de ambasador depun eforturi pentru a obține rezultate și mai bune. În prezent pregătim vizita unei delegații din Slovacia, dar depinde de situația din Republica Moldova. Dacă va fi format Guvernul de la Chișinău , atunci va veni delegație guvernamentală, în alt caz – va fi o întrevedere al nivel de experți. Dar  indiferent de format, impactul, cu siguranță, va fi unul benefic pentru relațiile economice dintre țările noastre,  le va da un nou impuls.

Acordul privind Zona de Comerț Liber între Republica Moldova și UE DCFTA,  ce impact are asupra cooperării economice între țările noastre? Practic, am răspuns la această întrebare anterior, dar reiterez că deși volumul schimburilor comercial-economice a crescut de 2 ori, potențialul existent nu a fost valorificat pe deplin. Fără îndoială, rezultatele vor fi și mai îmbucurătoare, deoarece Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat oferă această posibilitate – extinderea cooperării Republicii Moldova pe dimensiunea comercial-economică cu țările membre ale UE, inclusiv cu Slovacia.

În perioada 2014-2018  Republica Moldova a fost pentru Slovacia o țară prioritară pentru asistența de dezvoltare. Își va menține acest statut și după aprobarea noii strategii de cooperare? Cooperarea pentru dezvoltarea este o prioritate a mandantului meu la Chișinău. În acest sens amintesc că Slovacia a devenit donator după anul 2000, până atunci ea a beneficiat de asistență financiară, dar și de susținere politică din partea unor state ale UE. Începând cu anul 2012 Republica Moldova a devenit o țară prioritară pentru asistența slovacă, unica din Europa, astfel, la finele anului 2013 a fost semnat un memorandum de colaborare pentru dezvoltare. Iar anul trecut a fost lansată o nouă Strategie și țara Dumneavoastră rămâne a fi prioritară încă pentru 5 ani, dar va mai este și Georgia. Sunt câteva domenii prioritare în care vor fi investite mijloace financiare – apa și sanitație, asigurare cu apa potabilă. Un alt domeniu ține de buna guvernare, atât la nivel, cât și local. Și al treilea domeniu – dezvoltarea climatului economic și angajarea în câmpul muncii. Slovacia a trecut prin aceleași procese ca și Republica Moldova, având și multe similitudini. Este puțin mai mare, ca teritoriu, decât țara Dumneavoastră și numărul de locuitori e ceva mai mare. A trecut prin aceleași experiențe și acum putem împărtăși din cele învățate. Avem convingerea că experiența țării noastre este utilă pentru Republica Moldova, dar depinde cât de pregătită este să preia această experiență, să învețe din greșelile noastre pentru a nu le repeta. Sunt multiple mecanisme – granturi mari și mici, dar și burse pentru tineri, experți, susținerea ONG-urilor. În acest an vom colabora din perspectiva deținerii președinției la OSCE, dorind să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Colaborarăm cu alți parteneri – USAID, agenția germană de dezvoltare GIZ, având proiecte comune de aproximativ un milion de euro. De altfel, anual oferim aproximativ un milion euro pentru dezvoltare. Sunt  12 proiecte mici, care au un buget de maxim 10 mii de euro, în special pentru localitățile rurale, ușor de aplicat și 2 proiecte mari, a Tgcâte 200 de  mii de euro.

Anul acesta se marchează cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului Estic. În calitate de ambasador al Parteneriatului Estic, știți foarte bine că țara noastră a fost, într-o anumită perioadă, povestea de succes a acestui format de cooperare cu Uniunea Europeană. A reușit țara noastră să fructifice toate oportunitățile oferite de UE? Ați menționat concret. Într-un anumit moment Republica Moldova era înaintea celorlalte țări din Parteneriatul Estic, era lider. Ați obținut regim liberalizat de vize, ceea ce este foarte important. A fost semnat Acordul de asociere politică cu UE, dar și Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat, dar concurența este mare și lucrurile se schimbă. După țara Dumneavoastră, Georgia obținuse rezultate bune. Acum un interes aparte este pentru Armenia. Or, trebuie să specific că nici o țară din cadrul Parteneriatului Estic nu a putut valorifica întreg spectru de oportunități oferite de această platformă de cooperare cu UE. Astfel, avem ca obiectiv extinderea cooperării.

Pe data de 1 mai se marchează 15 ani de când Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene. În această perioadă de timp cum s-a schimbat situația din țara Dumneavoastră? Slovacii continuă să aibă o atitudine  pozitivă față decizia de a deveni membru UE? Dacă e să comparăm situația din prezent cu cea de acum 10-15 ani, menționez că s-a schimbat mult. Am avut ajutor constant din partea UE, și nu doar fonduri sectoriale, de infrastructură. Statul de membru al spațiului comunitar este ca o ștampilă care argumentează stabilitate, iar aceasta este un argument pentru investitori că pot veni cu încredere. Astfel, în prezent produce cel mai mare număr de mașini din lume. Este diversificată economia, iar aceasta contribuie la dezvoltarea țării. Desigur, uneori situația este influențată de factorii externi, dar întotdeauna este susținere.