AMBASADORUL EXTRAORDINAR ȘI PLENIPOTENȚIAR AL ROMÂNIEI

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Menținute în baza unui Parteneriat Sttategic, semnat acum 9 ani, relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova sunt într-o dinamică constantă. Cadrul juridic, dar și relațiile interpersonale, contribuie la valorificarea întregului spectru de oportunități. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel IONIȚĂ, detaliază mai multe aspecte în acest interviu.

Domnule ambasador, acum când tot mai mult se vorbește despre necesitatea menținerii vectorului european în dezvoltarea Republicii Moldova, cooperarea cu România este foarte importantă pentru țara noastră. Cum caracterizați relațiile biaterale în momentul de față? Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt ghidate de Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, parteneriat asumat la nivelul președinților celor două state acum 9 ani. De atunci, sub egida și în cadrul acestui parteneriat au avut loc multe evenimente, cum ar fi reuniuni bilaterale, formate de lucru funcționale între București și Chișinău, comisii pentru integrare europeană, care activează atât pe platforma guvernamentală, cât și pe cea parlamentară, dar și comisi mixte de cooperare econimică, care reunesc reprezentanti ai tuturor ministerelor și agențiilor care au în portofoliu dosarele economice. Desigur, au fost înregistrate mai multe rezultate notabile în această privință. Și nu trebuie să uităm reuniunile comune ale guvernelor de la București și Chișinău, ultima fiind în noiembrie 2018, când au fost trasate noi obiective de colaborare, prin asumarea unei Foi de parcurs și semnarea mai multor acorduri bilaterale în domenii de interes reciproc. Or, există o cooperare directă între ministere și agenții, fiind  discutate proiecte care își au evoluția lor firească. Evident, există și oportunități care nu au fost pe deplin exploatate, cel puțin în conformitate cu nivelul de ambiții al celor două părți. Așa dar, avem un trecut solid, la care să ne raportăm și un cadru de cooperare setat și eu cred că există șanse să fie în continuare dezvoltat. Și totodată, avem așteptări din partea cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului în ceea ce privește evoluția acestor relații de coloborare.

În care domenii au fost obținute cele mai semnificative rezultate, fiind ca un argument al viabilității acestui Parteneriat Strategic, în baza căruia se derulează cooperarea dintre București și Chișinău? Aș începe cu domeniul educației, care este unul de excelență, unde România a avut și are în continuare o contribuție semnificativă în Republica Moldova – renovarea instituțiilor de învățământ preșcolar, 845 de grădinițe renovate cu bani oferiți de Guvernul României, dar se adaugă altele peste 200 de proiecte care vor fi finalizate în perioada următoare. Sunt  fonduri cumulate de circa 29 de milioane de euro donate de-a lungul anilor de București. Or, acest domeniu trebuie privit în întreaga sa complexitate, pentru că România a mai donat și 196 de microbuse cu care elevii sunt aduși la școală, distribuite echitabil, credem noi, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, an de an, România alocă un important număr de locuri în taberele organizate la munte și la mare pentru elevii merituoși. De exemplu, anul trecut, care a fost unul important, când am sărbătorit Centenarul Unirii, elevii din Republica Moldova au fost principalii beneficiari ai acestui proiect. Peste 1200 de tineri au avut prilejul să meargă la Sulina, Piatra Neamț, la munte sau în Deltă, beneficiind de excelente oportinități de activitate extrașcolară. Acest domeniu este completat și cu cele aproape 5000 de burse oferite anual tinerilor din Republica Moldova care doresc să studieze în România. Nu trebuie uitate gesturile făcute periodic de Guvernul de la București în privința donațiilor de carte. Recent Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a donat un lot de aproximativ 3000 de volume, având ca destinație premierea elevilor care au câștigat concursuri la nivel național. Astfel, la 1 martie a fost organizată o ceremonie, la care a fost prezentă ministrul pentru Românii de Pretutindeni Natalia Elena Intotero, alături de ministrul Educației, Culturi și Cercetării din Republica Moldova, Monica Babuc, prilej cu care au fost premiați învingătorii concursului ,,Limba noastră-i o comoară”, dar seturile de carte au fost transmise și premianților altor concursuri naționale. Însumând toate aceste activități, reiterez că educația a fost și râmâne domeniul prioritar pentru ,,intervenția”  României în Republica Moldova, pentru că noi credem în valențele pozitive ale educației și că doar prin educație tinerii au șansa la un viitor mai bun. De asemenea, sunt și alte domenii în care au fost înregistrate rezultate mai mult decât foarte bune, aș spune chiar spectaculoase. Domeniul economic ar fi un exemplu în acest sens, pentru că cifrele sunt îmbucurătoare pe dimensiunea comercial-economică. Anul trecut am depășit pragul de un miliard de dolari americani în ceea ce privește volumul exporturilor și importurilor. La momentul de față, poate și grație implementării cu succes a prevederilor Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat dintre Republica Moldova și UE, piața europeană reprezintă mai mult de 70 la sută din exporturi pentru companiile moldovenești, iar pe această piață europeană, evident, România ocupă primul loc. Au sporit și investițiile românești în Republica Moldova. Avem exemple care pot fi replicate și pe viitor. După cum se știe Transgaz a preluat o companie din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz și au creat practic o companie comună Eurotransgaz, care va construi gazoductul dintre Ungheni și Chișinău. Totodată, o bancă importantă din România a intrat pe piața financiară din Republica Moldova, prin prleuarea unei bănci comerciale de aici. Toate aceste sunt exemple elocvente, care cu siguranță, pot fi urmate și de alte companii interesate. Să știți că eu îmi doresc să sporească numărul investitorilor români în Republica Moldova, cum îmi doresc în egală măsură ca și companiile moldovenești să beneficieze de oportunitățile oferite de operarea unei piețe unde se aplică regulile comune la nivel european. Un al treilea domenii în care România a avut și are nu doar exemple bune de reușite, dar și perspective, care sunt sigur că vor rezona pozitiv la nivelul tuturor cetățenilor Republicii Moldova este domeniul sănătății. Pe lângă investițiile pe care România le-a făcut la Institutul Mamei și Copilului, 16 unități spitalicești fiind renovate cu bani din partea Guvernului României, precum și renovarea Centrului de transfuzie a sângelui de la Cahul, mai important este implementarea proiectului pilot al SMURD, programul de asistență în caz de urgență, și avem în vedere ca acest program să fie extins la nivelul întregii țări, astfel, în caz de necesitate, viețile oamenilor să fie salvate de profesioniști dedicați. Și nu în ultimul rând, sau poate ar fi trebuit să încep cu acest domeniu, că ne este cel mai drag, deoarece vorbim aceeași linbă, avem aceleași tradiții, operăm în cadrul aceleiași culturi comune europene, deci, nu în ultimul rând ar fi trebuit să menționez domeniul culturii, unde an de an avem reușite frumoase, rezultate, aș spune, spectaculoase. Și nu mă refer la faptul că în mod constant talentele din Republica Moldova câștigă concursuri prestigioase în România și ulterior au șansele evoluării pe importante scene europene, dar la faptul că a devenit deja o tradiție ca în Republica Moldova și în România să organizăm o reuniune națională a teatrelor românești. An de an organizăm BOOKFEST, Festival de carte, în România și în Republica Moldova, dar și festivaluri de filme, desfășurate în mod constant la Chișinău cu o participare semnificativă românească. Există și Institutul Cultural Român ,,Mihai Eminescu” la Chișinău, care este unul dintre cei mai importanți și serioși operatori pe piața culturală din Republica Moldova, reușind să organize sute de evenimente culturale, și nu doar la Chișinău, dar și în alte localități. Cum spuneam, aproape nu există domenii în care să nu avem astfel de exemple de bune practici și cred că nu sunt epuizate nici pe departe oportunitățile existente, pentru că acestea pornesc la de relațiile interpersonale care au fost deja stabilite între cetățenii celor două maluri ale Prutului. Sunt oportunități de colaborare mai degrabă naturale, la care ne obligă istoria, cât și geografia, deoarece nu poți evada din aceste materii, ci trebuie să ții cont de realități.

Toate aceste realizări la care v-ați referit relevă o bună funcționare a cadrului juridic existent, dar dacă facem trimitere la afirmația Dumnevoastră precum că nu au fost fructificate toate oportunitățile, cum credeți ar mai fi necesar de semnat noi acorduri de colaborare? La ultima reuniune comună a guvernelor de la București și Chișinău au fost semnate 11 înțelegeri, memorandumuri de colaboare, căci nu toate au statutul de acorduri bilaterale, între ministere, agenții, instituții, dar există în curs de pregătire și alte astfel de documente, care au menirea să pregătescă mai bine entitățile de pe cele 2 maluri ale Prutului pentru a face față împreună, dacă vreți, provocărilor existente. A fost semnat un Acord în ce privește consolidarea luptei pentru combaterea corupției. Urmează să fie semnat un Acord privind punctele de trecere a frontierei. Deci, toate acestea implementate vor fi în beneficiul cetățenilor. Un astfel de exemplu este operaționalizarea, sper cât mai curând, a înțelegerii la care au ajuns prim-miniștrii celor 2 țări, referitoare la eliminarea tarifelor de roaming. A fost semnată o declarație în noiembrie anul trecut și urmează să fie operaționalizată. Din partea noastră există un mare interes pentru a parcurge toate etapele, ținând cont atât de prevederile comunitare, de care suntem obligați să ținem cont, cât și de specificul pieței locale.

Dar spre ce domenii vor fi direcționate mijloacele financiare rămase din suma grantului oferit de România Republicii Moldova? Este prematur să vorbim acum despre domenii concrete. Am primit o propunere de modificare a Acordului respectiv din partea autorităților Republcii Moldova, aceasta fiind în curs de analiză la București. Deci, înaite să intrăm pe domeniile respective, să vedem cum se derula procesul postelectoral din Republica Moldova, dar și să analizăm în ce măsură au fost valorificate oportunitățile în domeniile deja stabilite, ca apoi să mergem de comun acord și spre alte domenii. Or, să lăsăm timpul să producă efectele atât în ce privește parcurgerea unor pași birocratici absolut necesari, dați de ratificarea Acordului de colaborare în privința introducerii unor noi domenii și în privința extinderii termenului de operaționalizare și să vedem ce își dorește să facă de acum Republica Moldova. Sigur, toți își doresc să afle care va fi noul program de guvernare al guvernului care va rezulta din alegerile desfășurate pe data de 24 februarie.

Domnule ambasador, în primul semestru al aceestui an România deține președinția rotativă a Consiliului UE. Cum decurge  aceasta, reușește România să facă provocărilor multiple din spațiul comunitar, Brexitul fiind una dintre acestea ? Motto-ul președinției României la Consiliul UE ,,Coeziunea, o valoare comună europeană”, pilonii de acțiune pe care mergem, obiectivele trasate pentru acestă perioadă  – toate acestea sunt foarte bine cunoscute. Astfel, ne dorim ca această coeziune să fie tradusă eficient în practică, în tot  ce înseamă dimensiuni politică, economică și socială. Știm cu toții că există mai multă coeziune între statele UE, dar și în interiorul acestora, tocmai pentru a reuși să parcurgem cu succes această cale. Chiar în primele 2 luni ale președinției România a reușit să inchidă mai multe dosare, comparativ cu președinția anterioară a UE. Cu alte cuvinte, în pofinda unui zgomot de fond, care, la un moment dat, a populat sau a poluat, depinde ce termen vreți să-l luați în spațiul public, la nivel tehnic lucrurile au funcționat aproape impecabil. Dar am lucrat eficient și cu Parlamentul European. A fost o dorință a tuturor de a avansa în toate domeniile și s-au întreprinși pași concreți. Pe dimensiunea relațiilor externe România și-a propus, ca pilon principal ,,Europa, ca actor global”, iar în celelalte ,,Europa siguranței”, ,,Europa valorilor comune”. Sigur, nu tragem o concluzie finală, dar până acum suntem pe deplin în termenele agreate. O remarcă care  trebuie făcută ține de Republica Moldova. Afirmăm clar și respicat că Republica Moldova este o prioritate pentru România, inclusiv în ceea ce privește responsabilitatea noastră de președinție în exercițiu a Consiliului UE. Urmărim obiectivele Republicii Moldova, atât transversal, aceasta înseamnă că oficiali din Republica Moldova au fost și vor fi invitați la reuniuni organizate de  România în calitatea pe care o deține acum, în domeniul digital, economic, transporturilor, energiei, dar și prin cadrul Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova, formulă de cooperare regională a UE, lansată acum 10 ani la Summitul de la Praga. În acest context Ambasada României la Chișinău a organizat o confeirnță internațională cu participarea tuturor statelor membre ale Parteneriatului Estic, cu deschidere maximă  către societatea civilă și presa din Republica Moldova pentru că avem nevoie de o transparență deplină în acest domeniu și totodată avem nevoie și de idei care trebuie să vină din partea societății civile, Analizăm ce s-a reușit pe parcursul acestor 10 ani de la lansarea acestei formule de cooperare cu statele din Estul Europei, dar cel mai important este să ne gândim ce putem face pe viitor. Evident, un bilanț al acestor 10 ani ne obligă să tragem niște concluzii în ceea ce privește beneficiile majore în care s-au încadrat, în special, Republica Moldova – pe lângă Acordul de Asociere, avantajele economice foarte clare date de apropierea de  UE, nu trebuoie să uităm de mobilitate, de faptul că cetățenii Repubicii Moldova pot să călătorească fără vize în întreg spațiul comunitar. Iar toate acestea au reușit să transforme Republica Moldova.