Spațiul Culturii – Igor ȘAROV, secretar general de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

        IMPORTANTE COMPONENTE ALE EXISTENȚEI UMANE

În octombrie s-a împlinit un an de activitate în funcție de secretar general de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Care dintre obiectivele strategice stabilite  în domeniile componente ale instituției au fost atinse? Realizarea obiectivelor strategice ale ministerului pe sectoare și domenii de intervenție a reprezentat pe parcursul întregului an, de activitate în funcția de secretar general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, un deziderat atât pentru mine cât și pentru întreaga echipă ministerială. Deși o mare parte a timpului o acordăm învățământului preuniversitar, superior și profesional-tehnic, domeniile culturii, cercetării, tineretului și sportului nu sunt absolut deloc neglijate. Astfel obiective ca debirocratizarea sistemului de raportare în învățământ general; asigurarea sustenabilității  învățământului profesional tehnic; dinamizarea și reconceptualizarea procesului de formare continuă a cadrelor didactice și manageriale din învățământ; simplificarea și debirocratizarea procedurilor aferente accederii la grad didactic; perfecționarea mecanismului și facilitarea recunoașterii diplomelor și calificărilor educaționale naționale și a celor obținute peste hotare; promovarea educației artistice, creativității și valorilor naționale; promovarea proiectelor culturale majore în contextul Centenarului; dezvoltarea infrastructurii sportului din Republica Moldova ș.a., stabilite cu un an în urmă încep să dea rezultate, acest lucru fiind posibil doar datorită unui parteneriat sănătos între toți actorii implicați la elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor în domeniile gestionate.

Activitatea ministerului fiind direcționată spre mai multe domenii, se reușește crearea unei interacțiuni între acestea, așa cum s-a dorit prin comasare? Cu siguranță, toate eforturile noastre au fost îndreptate spre crearea și menținerea unei simbioze între domeniile educației, culturii, cercetării, tineretului și sportului, interacțiune pe care încercăm să o cultivăm inclusiv și printre angajații din sector. Comasarea acestor domenii într-un singur sistem de administrare s-a dovedit a fi rațională și eficientă din următoarele considerente: domeniile prenotate sunt sociale, având tangențe funcționale atât la nivel central, cât și local, de asemenea promovarea evenimentelor sociale, istorice, culturale, a educației tinerei generații și pe parcursul întregii vieți, necesită joncțiunea eforturilor tuturor domeniilor administrate de minister.

Deși titulatura ministerului începe cu Educația, nu putem spune că celelalte profiluri sunt mai puțin importante, totuși activitățile culturale mai ușor sunt promovate în spațiul public. Prin ce proiecte deja inițiate se poate de fortificat domeniului Culturii? Salvgardarea și integrarea patrimoniului cultural în politici publice naționale și locale, promovarea educației artistice, creativității și valorilor naționale reprezintă priorități ale noastre cu potential enorm de dezvoltare și catalizator al societății. Dacă e să vorbim despre proiecte initiate cu rezultate deja palpabile atunci nu putem să trecem cu vederea Programul Novateca datorită căruia pe parcursul ultimilor cinci ani majoritatea bibliotecilor din Republica Moldova au fost dotate cu calculatoare și conexiune la internet, au fost încadrate în activități de dezvoltare a competențelor bibliotecarilor. În rezultat, bibliotecile publice au devenit centre comunitare cu o gamă de activități mult mai largă decât menirea lor clasică. În luna decembrie a anului curent va fi inaugurat un Creative Hub în cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice care va reprezenta un spațiu dedicat operatorilor din industriile creative, inclusiv studenților AMTAP, care va facilita cooperarea dintre aceștia și va favoriza crearea unor start-upuri creative. În același context, o altă inițiativă a ministerului reprezintă și stimularea cinematografiei naționale. Pentru al doilea an consecutiv, Centrul Național al Cinematografiei a organizat concursul anual de finanțare a proiectelor cinematografice din bugetul de stat.

Politicile educaționale se implimentează greu. Impactul acestora poate fi constatat peste ani. Pe termen scurt și mediu ce reforme ați identificat ca fiind prioritare? Ciclul de implementare a politicilor în domeniul educațional este bazat pe mai multe principii și anume: asigurarea calității, echității, relevanței, centrării educației pe beneficiarii acesteia; asigurării egalității incluziunii sociale, eficienței manageriale și financiare, descentralizării și autonomiei instituționale, susținerii și promovării personalului în educație. În acest sens s-au întreprins următoarele acțiuni: reducerea documentației școlare cu cca 36%; dezvoltarea Curriculumului național (26 curricula dezvoltate în învățământul primar, 3 curricula reconceptualizate pentru clasele gimnaziale și liceale și 2 curricula elaborate la modulele „Educație digitală” și „Robotică”); achitarea din bugetul de stat a cursurilor de formare continuă (cca 14 mii de beneficiari); reducerea la 75% a normei didactice pentru cadrele didactice tinere cu păstrarea salariului de funcție; aprobarea ,,Instrucțiunii privind managementul temelor pentru acasă”; consultarea opiniei elevilor, cadrelor didactice și părinților cu privire la necesitatea introducerii uniformei școlare; organizarea cursurilor de recalificare profesională a 420 de cadre didactice. Începând cu 1 decembrie curent, Guvernul va majora salariile pentru bugetarii din domeniile educaţiei, sănătății, asistenţei sociale şi pentru autorităţile publice locale. Astfel, cadrele didactice, inclusiv personalul auxiliar, dar și alte categorii de angajați vor beneficia de creșteri salariale substanțiale. A fost majorată indemnizației pentru susținerea cadrelor didactice tinere în primii trei ani de activitate până la 120 mii lei pentru absolvenții programelor de studiu cu profil pedagogic acreditate din instituțiile de învățământ superior și până la 96 mii lei pentru absolvenții programelor de studiu cu profil pedagogic acreditate din instituțiile de învățământ profesional tehnic post-secundar; vor fi acordatea compensații financiare anuale în valoare de 2 mii de lei pentru procurarea de suporturi didactice, tehnică de calcul, produse software pentru utilizare în activități de instruire on-line etc. În învățământul profesional tehnic ciclul de implementare a politicilor este de durată scurtă și medie de la 1 an până la 5 ani. În acest sens avem deja rezultate concrete, precum implementarea învățământului dual, care are o durată de 1-2 ani. Dacă în 2014 când a fost lansat acest program erau implicați 29 de elevi, un agent economic și o instituție de învățământ, atunci în anul 2018 au fost înmatriculații circa 1100 de elevi, care își vor desfășura instruirea practică în circa 70 de companii și 49 de instituții de învățământ. Centrele de excelență (CE) sunt în proces de reconstrucție, astfel condițiile de formare profesională vor fi la cel mai înalt nivel. De exemplu lucrările de reconstrucție au fost deja finalizate în CE din industria ușoară, informatică și tehnologii informaționale, parțial în CE din Transporturi și acest acțiunii continuă, cu bani din bugetul de stat.

La ce etapă este procesul de realizare a conceptului modernizat al curriculei școlare? În contextul direcției strategice de asigurare a calității învățământului general, a necesității ajustării politicilor curriculare la standardele educaționale naționale și internaționale, pentru asigurarea continuității reformelor curriculare, în vederea valorificării profilului de formare al absolventului prin prisma finalităților educaționale și a sistemului de competențe, reforma curriculară include pe dimensiunea dezvoltării Curriculumului Național următoarele rezultate: dezvoltarea și aprobarea a 26 de curricula disciplinare în învățământul primar; elaborarea și aprobarea Ghidurilor de implementare a Curricula la toate disciplinele școlare din învățământul primar; reconceptualizarea și aprobarea a 3 curricula la disciplinele: Dezvoltare personală, Educație pentru societate, Educație tehnologică, și 2 module „Educație digitală” și „Robotică”. Pe dimensiunea educației timpurii a fost elaborat și aprobat Cadrul de Referință al Curriculumului pentru Educația timpurie; a fost elaborat Curriculumul pentru Educația timpurie; au fost revizuite, dezvoltate și aprobate Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani; a fost elaborată Metodologia de monitorizare și evaluare a copilului în baza Standardelor de învățare și de dezvoltare a copilului de la naștere până la vârsta de 7 ani au fost organizate discuții publice la nivel regional, dar și național privind îmbunătățirea documentelor elaborate. Pe domeniul Învățământului Profesional Tehnic cadrul de referință a fost aprobat către finele anului 2015, iar în anul 2016 fiind aprobate ghiduri de implementare a acestora. Pentru perioada anului 2016 cadrele didactice și manageriale au fost instruite pe domeniul curricular. În linii generale mai mult de 50 din curricula pe meserii și specialități au fost aprobate, în acest an fii aprobate peste 20 și încă mai urmează. La nivel de meserii (școli profesionale) avem circa 60 de programe, iar la nivel de specialități(colegii) circa 80.

Dar Codul Educației existent este viabil, nu necesită o reconceptualizare, adaptare la noile realități? Codul educației nr.152/2014 are nevoie de îmbunătățiri și, la etapa actuală, analizăm toate propunerile constructive de amendare a legii-cadru din domeniul educației. Una din completările de bază urmează să se refere la soluţiona problema lipsei celor peste două mii de cadre din sistem. La nivelul învățământului general ne propunem modificări care să definească instituțiile de circumscripție, o altă reglementare pentru structura anului școlar, dar și stabilirea într-o formulă clară și echitabilă a procedurilor de reorganizare/lichidare și autorizare/acreditate a instituțiilor de învățământ, indiferent de forma de proprietate. Pentru învățământul profesional tehnic, modificările se vor referi la consolidarea instituției învățământului dual, căreia îi acordăm o atenție sporită. Ne propunem transferul funcției de pedagog social în categoria funcțiilor didactice. La același compartiment, considerăm important ca Centrul Republican și Serviciile raionale/municipale de Asistență Psihopedagogică (CRAP) să aibă atribuții de organizare a asistenței psihopedagogice nu doar în învățământul general, dar și în învățământul profesional tehnic. Analizăm mai multe sugestii referitoare la organizarea instituțiilor de învățământ superior, precum și la eliminarea unor contradicții cu documentele europene în domeniul învățământului superior și concretizarea modalităților de complementare a cunoştinţelor într-un anumit domeniu al programului de formare profesională. Un proiect aparte al ministerului se referă la educația timpurie care necesită o intervenție sistemică, interdepartamentală, prin elaborarea și implementarea unei politici cuprinzătoare.

Subdiviziunile de cercetare din instituțiile de învățământ superior și cele din cadrul Academiei de Științe ar putea iniția proiecte comune sau specifucl lor diferă și ele nu pot interacțiunea? Academia de Științe a Moldovei nu are subdiviziuni de cercetare, în schimb are secții de științe care nu pot depune sau participa în proiecte, nici macar în parteneriat, deoarece nu au personalitate juridică, dar membrii secțiilor, ca cercetători afiliați unor organizații de drept public din domeniile cercetării și inovării pot să participe sau să depună proiecte. Totodata, conform Codului cu privire la știință și inovarea, în art. 63-73, care stipulează activitatea AȘM nu sunt prevederi în acest sens. Secțiile de știință au în atribuțiile lor printer care evaluarea proiectelor dar și audierea rapoartelor urmare a implementării proiectelor.