Valentina Buliga face politică mai mult de 20 de ani, fiind în continuare foarte activă. În prezent ea este vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova şi preşedinte al organizaţiei de femei a PDM. Este o femeie sensibilă la problemele cetăţenilor social-vulnerabili şi hotărâtă să găsească soluţii pentru aceştia. Şi-a început cariera profesională în calitate de farmacist diriginte la spitalul raional Făleşti. A fost aleasă deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anii 2005-2009 pe listele  Blocului electoral „Moldova Democrată”. În perioada anilor 2009-2015 a fost ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Din 2014 pâna în 2018 a fost iarăşi deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La finele anului 2018 Valentina Buliga a fost numită de Guvern în funcţia de director general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale. 

Mi-am dorit atunci când am decis să mă implic în politică că protecţia socială trebuie să fie una din priorităţile clasei politice. Protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova trebuie să fie realizată nu prin promisiuni, dar prin acţiuni, prin legi bine gândite şi prin reforme care până la urmă să producă impact asupra cetăţenilor Republicii Moldova.

Domeniul social trebuie să fie bazat pe principii foarte clare, pe principii de solidaritate socială, de contribuţie personală. Iar atunci când vorbim de protecţie socială să avem grijă de păturile de cetăţeni care nu au avut oportunităţi să fie angajaţi, să primească salarii şi să ajungă să primească pensii decente. Sistemul de asigurări sociale în Republica Moldova este o parte importantă a sistemului de protecţie socială. Temelia lui a fost pusă în anul 1998. Astăzi am o mare responsabilitate să fiu directorul general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, a acestei structuri, care administrează întregul sistem de asigurări sociale în baza căruia cetăţenii Republicii Moldova, atunci când survine un risc asigurat, beneficiază de pensii de dizabilitate, de indemnizaţie de şomaj, indemnizaţie de maternitate, indemnizaţie pentru îngrijirea şi creşterea unui copil. Şi aici vreau să menţionez, că Casa Naţională în parteneriat cu direcţiile de asistenţă socială, în comunicare cu mai multe instituţii oferă peste 50 de prestaţii sociale. Pe parcursul anilor am avut posibilitatea să analizez în profunzime ce se întâmplă cu adevărat în acest domeniu, care sunt evoluţiile care urmează şi care este sustenabilitatea financiară pe care o avem în rezultatul reformelor. Începând cu anul 2017 ele au fost menite să asigure echitatea socială, sustenabilitatea sistemului, să asigure pentru cetăţenii care contribuie legătura directă dintre contribuţie şi viitoarea pensie.

Bazându-mă pe vasta experienţă de activitate în instituţii publice de diferit nivel, pot afirma cu certitudine, că Casa Naţională, pentru elaboratorii de politici, este un pilon important, care asigură durabilitatea şi stabilitatea sistemului public de asigurări sociale.

Luând în consideraţie, că suntem responsabili de buna gestionare a celui de-al doilea buget din ţară ca volum de mijloace financiare, aduc la cunoştinţă doar câţiva indicatori generali: аnul 2018 a fost finalizat cu creşterea bugetului asigurărilor sociale de stat cu circa 11 la sută, la bugetul de asigurări sociale de stat au fost acumulate aproape 20 mlrd lei. Toate prestaţiile pentru 1,3 mln de beneficiari au fost plătite la timp şi în mărimile stabilite. La fel numărul de contribuabili la BASS, pe care îl monitorizez, este în creştere. Dacă în anul 2014 plătitori la BASS erau sub 700 de mii de persoane fizice şi persoane asigurate prin contract, astăzi avem mai bine de 800 de mii de plătitori. Asta vorbeşte despre faptul că au fost create locuri de muncă, rezultatul unui efort care a fost întreprins în ultimul timp de a scoate la suprafaţă o parte a economiei tenebre. Pentru că aici nu este vorba despre activitatea doar a Casei Naţionale de Asigurări Sociale sau a altor instituţii. Este vorba de o muncă comună bazată pe aceleaşi reforme care au fost întreprinse şi asumate de Guvernul democrat şi rezultatul obţinut a fost datorită unui efort conjugat. 

Numărul plătitorilor la BASS este în creştere, veniturile la BASS colectate conform legislaţiei şi contribuţiilor care sunt aprobate în legea BASS pentru 2019, iar toate plăţile care sunt aprobate de către Parlament şi ulterior ajustate prin diferite Hotărâri de Guvern se plătesc la timp şi în mărimile aprobate.

În acest context, vreau să amintesc că în ultimii ani toate acele măsuri suplimentare care au fost adoptate de către Guvernul precedent şi susţinute de Parlament au fost puse în aplicare şi posibile datorită acelei creşteri economice de 5,25% care a fost în anul 2018 şi acelei prognoze pe care o avem pentru că orice buget, orice plată sau evaluare se face în baza prognozei macroeconomice pe care o face Ministerul Economiei. Şi vreau să vă asigur că noi suntem „cu mâna pe puls” ca să ne onorăm acele plăţi. La 1 ianuarie 2019 s-au majorat cu 10% pensiile pentru circa 453 de mii de pensionari care aveau pensia mai mică de 1589 lei. Majorarea de pensie poate fi realizată atunci când Guvernul îşi asumă o protecţie mai bună pentru cei cu venituri mici. Aceasta se realizează din Bugetul de stat, printr-o lege aparte. De asemenea, a fost majorat cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului de la 5645 lei la 6303 lei, a indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copilului persoanelor neasigurate de la 540 lei la 640 lei şi a indemnizaţiei lunare de suport pentru creşterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai mulţi copii născuţi dintr-o singură sarcină. Începând cu 1 ianuarie, curent, s-au majorat pensiile de dizabilitate participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl, precum şi membrilor familiilor persoanelor decedate în urma consecinţelor catastrofei de la CAE Cernobâl. Guvernul, în modul stabilit, cum prevede Legea, şi-a asumat responsabilitatea prin a schimba formula de indexare printr-un alt indicator – media indicilor preţurilor de consum pentru ultimii 3 ani. Este un indicator care a permis Guvernului să venim cu indexarea cu 5,3 la sută. Nu este mult, dar este aproape de două ori mai mare decât indicatorul care era conform normei stabilite anterior. La 1 aprilie 2019 au fost indexate cu 5,3% toate tipurile de pensii pentru 690 186 de beneficiari. De asemenea, s-au majorat alocaţiile sociale pentru 59 246 de persoane. Totodată, din luna februarie s-au mărit după reexaminare pensiile pentru mai bine de 2800 de persoane care s-au pensionat până la 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după pensionare de 15 ani sau mai mult. In urma reexaminării, pensia medie a beneficiarilor s-a majorat practic de două ori. Astfel, dacă pensia medie a solicitanţilor era de 1970 lei, după recalculare aceasta este de 4498 lei. Înainte de Sărbătorile Pascale Casa Naţională de Asigurări Sociale a procesat pentru plată listele beneficiarilor de ajutor unic în valoare de 600 de lei. Anterior circa 520 mii de beneficiari de toate tipurile de pensii şi aproape 61 de mii de beneficiari de alocaţii sociale, cuantumul cărora nu depăşeau 2000 de lei, au primit suportul unic în aceeaşi mărime în ajunul sărbătorilor de iarnă. Este o practică frumoasă care merită continuată, un suport real pentru pensionarii cu venituri mici.

Casa Naţională şi-a respectat angajamentele faţă de beneficiarii de pensii, acordate în baza celor 12 acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale, încheiate în baza principiului proporţionalităţii.

 În prezent Republica Moldova aplică acorduri internaţionale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania. Al 13-lea acord semnat cu Turcia va intra în vigoare după finalizarea tuturor etapelor procesului de ratificare a documentului de către ambele state. Totodată, CNAS aplică 5 acorduri privind garantarea drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii, bazate pe principiul teritorialităţii cu Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan şi Uzbekistan. În prezent, acorduri bazate pe principiul teritorialităţii nu se mai semnează. Depunem eforturi pentru a încheia cu aceste cinci ţări acorduri în condiţii noi, bazate pe principiile europene. Concomitent, instituţia noastră participă activ la negocierile proiectelor acordurilor internaţionale cu Letonia, Italia, Statul Israel, Belarus, Rusia, Grecia, Kazahstan. Cu alte cuvinte, ne-am angajat şi suntem implicaţi activ în armonizarea legislaţiei naţionale la cea europeană şi internaţională, pentru a atinge standarde bune de viaţă pentru cetăţenii ţării noastre. Recent Casa Naţională de Asigurări Sociale a semnat un protocol de colaborare cu Patronatul ACLI şi Parteneriatul pentru Asistenţa Teritorială şi Activitate de Consultanţă privind legislaţia internaţională pentru informarea cetăţenilor moldoveni care au activat în Republica Moldova şi Italia asupra dreptului la pensie şi altor prestaţii de asigurări sociale, precum şi asupra modalităţii obţinerii acesteia. În prezent între Republica Moldova şi Republica Italiană nu există un acord bilateral în domeniul securităţii sociale, care ar prevedea garanţii sociale pentru cetăţenii celor două state. Cu toate acestea moldovenii care au lucrat legal în Italia pot beneficia de pensie din partea statului italian prin intermediul Patronatului ACLI.  

Aceste realizări au fost posibile graţie implementării cu succes a politicilor Guvernului în domeniul asigurărilor sociale de către Casa Naţională. O parte de  acţiuni au fost posibile datorită unei cooperări excelente între Parlament şi Guvern. Mai sunt şi alte iniţiative, unele dintre ele au şi fost anunţate, prin care să stabilim un echilibru în modul în care sunt repartizate ajutoarele sociale. Cea mai importantă aspiraţie este de a plasa cetăţeanul şi bunăstarea acestuia în centrul dezvoltării sistemului integrat de protecţie socială.

Mai mult de 20 de ani sunt implicată în politica activă şi consider că nu există o formaţiune politică mai dedicată problemelor sociale decât Partidul Democrat, cu doctrina lui social-democrată, cu persoane responsabile, cu oameni care şi-au asumat reforme, situaţii complicate, dar care au demonstrat că prin buna administrare a crescut nivelul de bunăstare a cetăţenilor RM. Îmi doresc foarte mult ca aceste procese să continue. Îndemn clasa politică, ca protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova să fie o prioritate, iar ceea ce s-a construit să fie consolidat pentru că sunt procese pe care oamenii le-au simţit şi doresc să fie continuate.