PREAMBULUL UNEI ISTORII DE SUCCES

În cei 28 de ani de când Republica Moldova și-a declarat Independența, ministerul responsabil de elaborarea și promovarea politicii de stat în dezvoltarea durabilă a sectorului agro-industrial a avut multiple denumiri și, evident, mai mulți miniștri. Or, cel mai îndelungat mandat l-a avut Vitalie GORINCIOI, care l-a succedat pe Andrei Sangheli. Vitalie Gorincioi a mai fost și deputat al poporului din URSS, al cărui congres a fost convocat la Moscova la 25 mai 1989, care, prin consecinţele sale, a constituit o cotitură importantă în ceea ce însemna atunci Perestroika inițiată de Mihail Gorbaciov. A fost, de asemenea, printre fondatorii Partidului Democrat Agrar, succesor al grupului parlamentar ,,Viața Satului”, înfiinţat în aprilie 1990 în cadrul primului parlament, Parlamentul Independenței. Specialist cu studii superioare în agricultură, cu o bogată experiență managerială, ex-președinte al colhozului din satul Pârlița, raionul Ungheni, Vitalie Gorincioi la sfârșitul anilor 90 se retrage din politică și se dedică businessului agricol. Un reper al activității lui Vitalie Gorincioi pe această dimensiune este funcția de director general al ÎCS ,,Limagrain Moldova”, care a scris istorie în lumea agriculturii și a ajuns să fie printre primele companii din Europa, dar şi la nivel mondial, la capitolul producere de semințe, – conform prezentării oficiale. De 19 ani pe piața autohtonă, a fost prima companie care a exportat semințe de porumb certificate pe piața comunitară înainte de semnarea Acordului de Asociere RM – UE. „Republica Moldova, pe timpul URSS, a fost una dintre cele mai importante producătoare de semințe, care avea capacitatea de a exporta în republicile unionale aproximativ 100 de mii de tone de semințe de porumb de înaltă calitate. Era o ramură foarte dezvoltată, care, din păcate, a decăzut. Aceasta s-a întâmplat din cauza lipsei de investiții. Probleme sunt nu doar în producere, dar și în cercetare, deoarece într-un asemenea domeniu trebuie de investit mult. De fapt, trebuie să recunoaștem că există multe lacune și în legislația națională, care trebuie racordată la standarde internaționale, cu atât mai mult cu cât plasarea geografică a țării permite extinderea ariei de colaboare. Și principalul, să nu uităm că în agricultură nu trebuie să fie democrație în luarea deciziilor, ci legi stricte. Trebuie să fie o reglementare a protejării solului, a utilizîrii tehnologiilor avansate, să găsim modalități pentru sporirea competitivității și productivității sectorului, dar și asigurarea siguranței alimentelor. Fiind reprezentantul unei prestigioase companii în Europa, văd care sunt investițiile la instituțiile de talie internațională din acest dominiu, dar și atitudinea producătorilor, a responsabililor sectorul de cercetare. Noi, însă, avem mult de lucru la acest capitol”, constată Vitalie Gorincioi. Desigur, produsele cu sigla Limagrain se bucură de o înaltă apreciere și în țara noastră pentru că sloganul „From Earth to Life” – ,,Din Pământ pentru Viață” are acoperire reală. Seminţele create în laboratoarele companiei capătă o nouă viaţă atunci când ies la suprafaţa pământului. Ele pot face față intemperiilor, ne asiugură specialiștii de la compania „Limagrain”. Întrebat cum s-a dezvoltat sectorul agricol în țara noastră pe parcursul acestor 28 de ani, Vitalie Gorincioi constată o evoluție permanentă. „Am preluat conducerera Ministerului Agriculturii imediat după ce fusese adoptat Codul Funciar, urmând o serie de reglementări, care erau oportune. Era necesară demarcarea hotarelor localităților, conform teritoriilor istorice, un lucru foarte important, dar care se discuta în contradictoriu. Declarând pământul proprietate privată, adică marfă care poate fi vândută și cumpărată, ne asumam și multe responsabilități. Stabilisem că pământul potae fi vândut doar rezidenților, pentru că la noi densitatea populaței era mare. Mulți nu erau de acord cu aceasta. Desigur, am fost criticați pentru această reformă, dar, totuși, s-a constatat că am început să mergem pe o cale corectă. Impactul acestei reforme a fost, până la urmă, unul benefic. Da, recunoaștem că au fost comise greșeli, dar era un domeniu necunoscut, nu aveam cunoștințele necesare cum să facem cât mai eficiente aceste schimbări. Modelele altor țări nu erau viabile pentru noi, deoarece trăisem în alt cadru și politic, și legislativ. Aveam tradițiile, obiceiurile noastre, care nu sincronizau cu legislația internațională.  Declarând pamântul marfă, spuneam totul, dar trebuia să-l protejăm și să-l întoarcem proprietarilor, dar nu știam cum să procedăm, căci mulți gospodari au fost desproprietăriți, deposedați de pământ și duși în Siberia. Așa au pățit și buneii mei, precum alte zeci de mii de basarabeni. Ar fi fost mai corect, mai justificat așa, dar s-a reieșit din situația la acel moment. Au urmat multe schimbări în agricultura Moldovei, datorită mecanizării sectorului, tehnologiilor moderne aplicate în toate procesele agricole, dar și utilizarea geneticii, apariția multor specii și hibrizi, varietăți ale culturilor agricole. În perioada când eram conducătorul unei gospodării agricole, colhoz cum era pe atunci, nici nu ne puteam imagina că pot exista atâtea soiuri, dar și randament ca rezultat al științei.  Se cere menționat faptul că pe timpul URSS, Moldova era un poligon experimental.  În majoritatea cazurilor experimentele făcute pe teritoriul Republicii Moldova, cum ar fi, de exemplu, crearea unor  gospodării gigant, au suferit eșec, deoarece ele nu ne erau specifice. Astfel,  oamenii erau sceptici la reformele inițiate. A trebuit  mult tmp pentru a-i convinge că aceste reforme sunt necesare”, își amintește Vitalie Gorincioi.

„MOLDOVA FRUCT”, GARANȚIA CALITĂȚII

Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova este o organizaţie necomercială, nonguvernamentală şi apolitică, membrii căreia sunt producători de fructe de pe întreg teritoriul ţării. Aceasta s-a format prin comasarea a 2 organizații cu obiective similare de activitate. De 6 ani președinte al Asociației, care include aproape 200 de membri, este Vitalie Gorincioi, dar este și un executiv angajat. Asociația colaborează cu mai multe țări. Aș menționa conlucrarea cu producători din Italia, în special, din Nordul țării. Vizitând unele gospodării agricole am constatat că și noi, în condițiile noastre putem obține până la 60-80-100 de tone de mere, 20-30 de tone de cireșe la un hectar de livadă. Avem o varietate de specii de sâmburoase, cum ar fi caise, persici, prune .Noi avem unele suprafețe de livadă pentru care ne invidiază mulți colegi din străinătate, sunt și de 40-50 de hectare, care pot concura cu acelea din unele țări dezvoltate, sunt foarte îngrijite, cu o mare rentabilitate. Deși Republica Moldova este situată într-o zonă de risc din punct de vedere climateric, totuși agricultorii noști obțin rezultate bune, pot face față concurenței celor cu experiență și cu condiții mai bune, atât tehnologice, cât și climaterice. Și iată acesta este un argument că am procedat corect când am împroprietărit țăranii. Având pământ bogat, oameni harnici, cu spirit gospodăresc, dornici de a face ceva am obțint primele succese. Muncind aici acasă, ei sunt alături de copii, le transmit această experiență și astfel este asigurat un viitor țării, ceea ce este foarte important. Când eram președinte de colhoz, tot obțineam recolte mari, dar nu era spiritul gospodăresc precum astăzi, pentru că nu aparținea nimic oamenilor și ei nici nu aveau grijă nici de pământ, nici de tehnica agricolă, cum se spune – totul era al nostru și al nimănui. Nu era un management funcțional. Mai degrabă era o gestiune defectuoasă. Acum situația s-a schimbat. Se formează o generație tânără în acest domeniu, tineri cu studii moderne în străinătate, care investesc în Moldova. Și e foarte bine că cei care au adunat ceva bani peste hotare revin acasă și investesc în agricultură. Noi, cei cu experiență, trebiue să-i încurajăm, să-i susținem, să-i motivăm să investească acolo de unde pot obține profit. Și ei trebuie să înțeleagă că acum nu se ocupă cu agricultura, acum se face busiiness agricol, care poate fi unul profitabil, dar pentru acesta, pe lângă capacitățile manageriale, se cer și investiții, ca și în orice alt domeniu, de altfel, să cunoști particularitțățile fiecărei ramuri, etapele de producere, de distribuire. În acest context a fost creat Clubul tinerilor producători. Sunt copii ai celor cu experiență în domeniu.  Au făcut studii, stagii în străinătate, cunosc limbi moderne, au cunoștințe profunde în IT, cu viziuni moderne în domeniul agriculturii, știu să discute argumentat, să se implice. Și iată, conjungând eforturile lor cu ale noastre, cei cu experiență, putem obține rezultate foarte bune”, este de părere președintele Asociației.

MOLODVA, GUST DEOSEBIT

„Toată lunea știe că Moldova exportă fructe, dar important este să se știe că exportă fructe cu un gust deosebit. Prin sloganul brevetat cu ajutorul USAID Moldova, gust deosebit, încercăm să aducem la cunoștința celor cu care interacționăm că produsele noastre agricole sunt deosebite. Cei care au gustat merele, piersicele, caisele, strugurii de masă moldovenești au remarcat gustul nepereche. Acest gust se obține datorită calității solului, a soarelui, dar și a grijii oamenilor, care se ghidează de tehnologiile speciale, astfel încât produsele să nu fie ofensive. Or, avem mult de lucru la capitolul promovare. Da, există o piață tradițională pe care fructele moldovenești ajung ușor, cea a Federației Ruse, dar trebuie diversificate piețile pentru comercializarea produselor noastre. De exemplu, în anul 2014, când Rusia a pus embargou pe fructele noastre, nu am fost pregătiți pentru o asemenea situație. Atunci prietenii noștri din Italia ne-au spus cum procedează ei în asemenea cazuri – diversifică în permanență piețele de desfacere. Acum nu ostenim să îndemnăm producătorii noștri să facă același lucru. Chiar dacă au posibilitatea să exporte în Rusia, să se orienteze și spre alte piețe, inclusiv spre cea a UE. În anul 2017, când a fost o cerere mare de mere, am avut accces și am comercializat la un preț bun, dar în general pe piața europeană este surplus de mere și atunci noi nu putem concura cu alte țări, în care se fac multe investitiții, au experiență. trebuie să ne orientăm deja spre alte zone, cum ar fi Golful Persic, India, Egipt. În produse sâmburoase, totuși,  sunt interesate  Germania, Belgia, Olanda, Polonia, țările Baltice. Asociația noastră are la moment 3 sarcini importante. De a face lobby intereselor producătorilor moldoveni, a promova produsele acestora pe piața externă, dar și cea internă și, nu în ultimul rând, instruirea de a produce produse calitative, inofensive, care ar da randament, transfer de cunoștințe, de tehnologii. Cu acest scop participăm la târguri și expoziții internaționale, acumulăm experiență. Dar contează și rezultatele obținute de producătorii noștri, căci când cineva are exemple de istorii de succes aici, acasă, el se aprinde, cum spunem noi, să facă și el ceva, să se implice și să se convingă că se poate”, concluzionează Vitalie Gorincioi

GÂNDURI, MESAJE

,,Existenţa Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” trebuie să fie văzută, mai întâi de toate, ca o necesitate pentru membrii acesteia, apoi pentru ceilalţi actori din domeniu. De asemenea, Asociaţia trebuie percepută nu doar ca un loc unde se achită cotizaţii, ci ca o posibilitate, pentru membrii acesteia, de a beneficia de suportul de care aceştia au nevoie. Vorbim aici despre suportul tehnologic, organizaţional, suport pe care ei astăzi nu îl cunosc, din păcate, cum ar fi accesul la pieţele alternative – cele din UE, din platforma Dubai şi altele. Consider că Asociaţia „Moldova Fruct” pune la dipoziţie toate condiţiile necesare pentru asigurarea acestui suport, prin activitatea specialiştilor din cadrul Asociaţiei, prin organizarea unor serii de întâlniri cu responsabili de acest domeniu din instituțiile de sat, la care sunt invitați experţi naționali  și internaționali, dar și prin schimbului de exprienţă şi a transferului de tehnologii între membrii Asociaţiei. Iată de ce ei sunt cei care trebuie să vadă, să înţeleagă necesitatea de asociere, de rând cu alte momente importante ce pot contribui la activitatea în domeniu. Cea mai mare provocare pentru membrii „Moldova Fruct”  este ca aceştia să spună sus şi tare că ei nu se ocupă doar  cu horticultura, ci fac business în această ramură. Pentru viitor ne dorim să avem asociaţi 80-90 % din producătorii de fructe din Moldova, dacă nu în „Moldova Fruct”,  atunci în alte asociaţii cu care s-ar putea conlucra, pentru a duce faima acestei ramuri în toată lumea. Obținem rezultate deoarece nu facem politică, ne ocupăm cu politicile în domeniu”, sunt doar câteva  gânduri și mesaje ale președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”,  Vitalie Gorincioi.