^054108949F20822AF7A2E5C6CB6612D9D5E3B4BED60F7E3089^pimgpsh_fullsize_distrZeci, sute si chiar mii de moldoveni veniti in Italia. De ce au venit in Italia? Difera ei de alti migranti:  chinezi, marocani, egipteni, ucraineni si rusi? Pe linga caracteristicile strict personale si capacitatea de munca, acestea mai au o latura comuna. Una comuna cu italienii. Ei au plecat de acasa pentru a veni… acasa.  Asta ar putea afirma mai multimoldoveni,  cind se aprofundeaza in istoria de secole a pamantului  lor de origine. Grigorie Ureche (1590 – 1647), primul cronicar moldovean,  scria in Letopisețul Țării Moldovei despre locuitori  din acest colt al batrinului continent „… cu totii de la Râm (Roma) se trag”. Studiind mai multe documente care contin referinte la etnogeneza moldovenilor (romanilor), mai multi istorici  sustin, ca acestea sunt singurul popor romanic din sud-estul Europei, desprins din marele trunchi al romanitatii orientale. Acesta s-a format de-a lungul citorva secole din simbioza getilor si dacilor, format in spatiul carpato-dunarean cu elementul roman.

Columna lui Traian , plasata in inima Romei, vine sa comemoreze victoria imparatului  Traian  în Dacia. Faimosul  basorelief   reproduce episoade din  războaiele dintre romani și daci. Si daca dacii nu ar fi fost niste triburi, care sa nu fi luptat eroic pentru propriul sau pamant, ar mai fi ajuns acestea  imortalizati pe cea mai mare si mai veche Columna din capitala Imperiului? Legatura existenta  intre geto-daci si romani este confirmata si de diversi umanisti pe parcursul secolelor XV-XVIII. Istoricul din Republica Moldova Vasile Vasilos face referinta la italianul Enea Silvio Piccolomini (1405-1464), viitorul papa Pius al II-lea. Acesta scria ca romănii „sunt un neam italic”. Sigur, de-a lungul istoriei,  Statul Moldovenesc, fondat  in 1359,  a parcurs perioade de glorie, dar si de ocupatie sau de puternice influiente straine.  In functie de aceasta, dar si de „circumstantele” geopolitice,  apareau diverse abordari si ipoteze privind etnogeneza moldovenilor. Unele exludeau factorul roman, pe cind altii puneau la indoiala continuitatea lui. Si daca nu ar exista continuitate, de ce casa ramăne tot „casa”  si in italiana, si in română.  Si pâinea e “pane” si câinele e tot  „cane”… Indiferent de testele de rezistenta  la care au  fost supusi urmasii dacilor si romanilor, cetatenii Republicii Moldova ( indiferent daca se percep ca si  „romăni” sau „moldoveni” )  resimt in AND-ul sau national “genele romane”. Unul dintre primele monumente edificate dupa declararea independentei Republicii Moldova la 27 august 1991, a fost cel al Lupoiacei (Lupa Capitolină). Pentru Roma Lupa Capitolină este cel mai puternic simbol, care vine sa alimenteze sintimentul de glorie al italienilor, legatura lor cu strabunii. Pentru moldoveni “Lupa Capitolină” (amplasata in fata Muzeului de Istorie din Chisinau) este un simbol al revenirii la civilizatia europeana, o revenire spirituala  pe harta batrinului continent. Daca as sta sa-mi imaginez  un italian,  citind aceste randuri, nu as fi deloc surprinsa sa observa pe fata lui un zambet, sau chiar un ras in hohote. Cine, voi care veniti pentru a cistiga o bucata de paine, va vedeti urmasii Romei? Ce as putea sa-i spun? Istoria deseori joaca feste. Si daca ajung sa se dezmebreze imperii, de ce niste state mici ca teritoriu, cum este astazi Republica Moldova (  circa o treime din statul moldovenesc a marelui Voievod Stefan Cel Mare) nu ar ajunge in situatii de criza (politica, economica, sociala)? Dupa mai bine de doua decenii de independenta,  Republica Moldova  este in present din nou supusa unui test de viabilitate. Fortele politice  ajunse la putere dupa alegerile din  toamna anului 2009, Alianta pentru Integrare Europeana, constituita  in mare parte din politicieni aflati la “primul lor mandat politic”  urmeaza sa dea dovada de maturitate, sa demonstreze ca stiu sa gindeasca ca “oameni de stat”, si nu ca lideri de ONG-uri sau oameni de afaceri, formati in perioada  capitalismului primitiv (anii 90 ai sec. XX), care-si doresc sa obtina profitul  “aici si acum”. Este complicat  sa te mentii pe linia de plutire, cind corabia trece printr-o strimtoare, pe de o parte a careia este Europa, iar pe de alta –  Asia. Este dificil, sa te mentii pe doua scaune, unul dintre care este sistemul de valori al comunitatii  europene  si de protectie a drepturilor omului  , iar celalalt reprezinta resursele energetic, de care suntem  dependent suta la suta. Remitentele castigate de cei circa 800 de mii de moldovenii aflati peste hotare constituie, potrivit datelor statistice, circa  20-25% din Produsul Intern Brut. Sunt bani,  de care au nevoie parintii, copiii si rudele  ramasi acasa. Preturile sunt ca in Europa, iar veniturile  sunt cele mai mici de pe continent.  Salariul mediu in Republica Moldova constituie  ceva mai mult de 270  de dolari. Suntem saraci. Dar suntem si bogati. Atunci cind moldovenii din Italia participa la sarbatori sau diverse manifestari unde sa-si prezinte cultura, multi italieni ii admira sau chiar ajung sa se antreneze in horele strabune. Dansind in cercuri, acestea isi demonstreaza unitatea. Ati incercat sa aflati citi italieni vin si ramân in Moldova, isi procura imobil, isi croiesc destinul. Nu sunt  mii, dar nici chiar putini. Veti spune ca sunt tradatori? Nu. Si ei pleaca de acasa ca sa ajunga acasa.

Ludmila Barba, jurnalist, Republica Moldova