Dorin Dușciac: Dna Victoria Mogîldea, vă rog să povestiți cititorilor revistei noastre despre cariera unui tînăr arhitect la Paris. Cum a fost perioada de studii în acest domeniu? Care sunt principalele diferențe față de studiile în arhitectură în Republica Moldova?

Victoria Mogîldea: Mi-am făcut studiile nu doar în arhitectură, dar și în inginerie civilă și design. În ziua de azi este necesar să fim cât mai pluridisciplinari, fie pentru a conduce o echipă cât mai eficient, fie pentru a ne adapta cerințelor pieței. Cariera unui arhitect la Paris nu este ușoară, dar daca ești muncitor și curajos – reușești să te remarci printre alții. Am avut ocazia să lucrez la proiecte foarte mari, ca amenajarea unui cartier ecologic în Champigny sur Marne (în apropierea Parisului) și restructurarea gării acestui oraș. În 2012 am participat la un concurs Internațional de Poduri în Iran cu un asociat inginer, unde am reușit să ne plasăm pe locul 2. De asemenea, am colaborat cu mulți arhitecți, pentru a realiza diferite echipamente publice: săli de spectacole, săli de festivități, biblioteci publice, universități etc. La moment, lucrez pe cont propriu, și în același timp colaborez cu un birou de arhitecți, unde lucrăm mai mult la imobile de birouri, săli de spectacole/ festivități și case pentru particulari.

Cred că principalele diferențe vizavi de studiile din Republica Moldova ar fi accentul pus pe cultură și artistism. Arhitecții francezi sunt în primul rând artiști și în al doilea rând ingineri, dar nu invers. Pentru francezi arhitectul poate fi inginer dar inginerul nu poate deveni arhitect, căci arhitectul trebuie să fie artist. Această gândire am simțit-o la universitate, acolo unde profesorii pun accentul foarte mult pe partea artistică.

DD: În ultimii ani, opinia publică se arată foarte critică în legătură cu evoluția orașului Chișinău. Din ce în ce mai mult, capitala Republicii Moldova se cufundă într-un haos administrativ și se aseamănă cu un soi de “bazar oriental”. Ce credeți că trebuie să fie întreprins în urgență, pentru a redresa situația?

VM: De urgență trebuie interzise toate formele de gherete care apar ca niște ciuperci după ploaie și intoxică orașul. Panourile publicitare sunt amplasate fără sens prin oraș și distrug peisajul urban – acest lucru l-am mai zis și acum 3 ani. Apoi, planul urbanistic zonal și planul urbanistic general trebuie reactualizat. Centrul istoric trebuie revalorificat iar clădirile patrimoniului nostru trebuie renovate înainte de a cădea in ruină.

DD: Victoria, să ne închipuim pentru cîteva momente, că ați fost numită în funcția de Vice-primar al municipiului Chișinău, responsabilă de domeniul arhitecturii și urbanismului. Care ar fi primele trei decizii în această funcție?

VM: Primele trei ar fi:

1. Revalorificarea Centrului istoric și patrimoniul arhitectural, cultural;

2. Renovarea drumurilor și canalizărilor;

3. Accesibilitatea persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap. La fel, e important să fie impuse o serie de legi stricte care vor prevedea ca toate localurile cu acces public să corespundă normelor de accesibilitate.

DD: Care sunt, după părerea Dvs, cele mai eficiente metode pentru a lupta împotriva corupției, la nivelul administrației publice locale? Ce putem învăța în acest sens de la Occident?

VM: Această întrebare este foarte delicată, nici în Europa nu este ideal la acest nivel. Însă multe măsuri sunt luate pentru combaterea corupției si totul este mult mai transparent. Cred că pentru Moldova trebuie de început de la un nivel mai jos prin conștientizarea populației ca să nu fie coruptă si să nu permită corupția în mediul în care ei locuiesc, mă refer la fenomenul „cumătrismului”. Fiecare individ trebuie să realizeze că corupția subminează democrația și statul de drept, duce la încălcarea drepturilor omului, denaturează piețele, erodează calitatea vieții și permite dezvoltarea crimelor organizate, a terorismului și a altor amenințări a securității umane.

În ce privește administrația publică locală, mă refer la transparența fondurilor alocate pentru proiectele de dezvoltare a Chișinăului, spre exemplu. Punerea in concurentă prin concurs public cu anonimat a arhitecților sau a întreprinderilor etc., pentru a evita concurența neloială.

DD: Aș dori să încheiem acest interviu pe o notă optimistă. Credeți într-un viitor frumos, curat, cu adevărat european pentru municipiul Chișinău și pentru locuitorii săi?

VM: Eu cred că există un viitor european pentru Chișinău și rămân optimistă în acest sens. Dar, este necesar ca oamenii rămași în țară sau cei care sunt în afară să se implice activ și să ajute cum pot pentru dezvoltarea țării. În plus, am observat în ultimul timp că sunt mulți tineri care au început sa organizeze tot felul de acțiuni pentru un oraș mai frumos și mai curat și aceasta este îmbucurător. De aceea, îndemn poporul moldovean să continuie să realizeze ceva, azi un mic proiect, mâine altul mai mare și tot așa mai departe. Trebuie să luăm exemplu de la francezi, ei își cunosc drepturile și știu să ceară respectarea lor. La fel, pentru moldoveni este necesar să-și cunoască drepturile și să impună respectul acestora.