Astăzi Republica Moldova trece printr-un amplu proces de reforme, care vizează toate domeniile vieții social-economice, inclusiv și administrația centrală, Guvernul. În urma reorganizării Executivului, Ministerul Economiei, care este instituția fundamentală în elaborarea, implementarea și promovarea reformelor economice, s-a transformat ”într-un mega minister”, preluând gestionarea transporturilor, drumurilor, construcțiilor, tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, etc. Domeniile, efi ciența cărora, într-un fi nal, ne oferă nouă, cetățenilor, confortul zilnic de viață și muncă. Care vor fi prioritățile noii
structuri, abordările și programele de dezvoltare economică a țării, climatul investițional și alte aspecte sunt subiectele de bază a dialogului reporterului revistei ”Moldova în Progres” cu viceprim-ministrul, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian CALMÎC.

-Domnule viceprim-ministru, datele statistice indică o ameliorare a situației economice din țară. Mai mult, organismele internaționale apreciază pozitiv dinamica evoluției economiei naționale și eforturile autorităților. Trebuie să înțelegem că economia Moldovei a ieșit din impas și va avea doar indicatori pozitivi în viitor?
-Într-adevăr, după câțiva ani nefavorabili, din mai multe puncte de vedere, anul acesta atestăm continuarea creșterii economice care a început în anul 2016 și îmbunătățirea practică a majorității indicatorilor macroeconomici majori – Produsul Intern Brut, exporturi și importuri, a producției agricole și industriale, venituri bugetare, salariile reale pe economie, etc. Potrivit prognozelor noastre făcute la sfârșitul primăverii
– începutul verii, noi ne așteptam la o creștere a PIB-ului de până la 4,0%. Dar o prognoză revăzută o vom anunța-o în timpul apropiat, după prezentarea de către Biroul Național de Statistică a PIB pentru primele 6 luni ale anului 2017 și a discuțiilor cu misiunea de evaluare a FMI. Mai mult, în a doua jumătate a anului ne așteptăm la o creștere mai pronunțată a producției industriale, datorită punerii în funcțiune a capacităților de producție noi din zonele economice libere, în special a proiectelor demarate de companiile Draexlmaier, Sumitomo, Gebauer&Griller și altora, care au venit cu noi investiții majore în Moldova.
Desigur, ne-am dori o evoluție mai ascendentă a indicatorilor macroeconomici, investiții și exporturi mai multe, dar trebuie să ținem cont și de faptul că Republica Moldova este într-un proces de schimbare a paradigmei de dezvoltare de la consum spre investiții, care adesea depind de factori exogeni și politici. Mai mult, Republica Moldova este într-un proces continu de armonizare a legislației și adaptare a economiei naționale la standardele europene, care reiese din prevederile Acordului de Asociere cu UE, DCFTA, etc.
Firește, există anumite probleme, nu toți se pot adapta imediat la noile condiții, pot găsi noi parteneri. Dar cel mai important, în acest proces, este faptul că aplicăm aceleași reguli de joc față de toți reprezentanții mediului de afaceri, adesea însoțite de un șir de facilități, și nu schimbăm aceste reguli în funcție de circumstanțe. Și aceasta deja este o abordare europeană.
La moment specialiștii noștri lucrează în parteneriat cu experții internaționali asupra elaborării unei Strategii de Specializare Inteligentă (S3), care are drept scop transformarea structurilor economie existente în baza inovațiilor și noilor tehnologii. Dacă e să vorbim mai simplu, atunci S3 contribuie la transformarea economică prin revigorarea sectoarelor tradiționale utilizând activități cu valoare adăugată mai mare şi noi nișe de piaţa, diversifi carea tehnologică, dezvoltarea de noi activități economice prin intermediul unor schimbări tehnologice radicale, precum și exploatarea unor noi forme de inovare. Deși pentru țările din
afara Uniunii Europene S3 nu sunt încă un element obligatoriu pentru a benefi cia de asistență fi nanciară din partea UE, Directoratul General Centrul Comun de Cercetare al CE a lansat un proiect pilot pentru a asista 3 țări nemembre – Serbia, Moldova și Ucraina – în procesul de specializare inteligentă a economiilor respective.
În cazul țării noastre, procesul de specializare inteligentă va contribui la elaborarea unei viziuni comune (Guvern, mediu de afaceri, educație, cercetare, inovare) de dezvoltare economică, în baza noilor tehnologii și inovării. În prezent, în cadrul exercițiului-pilot ”Specializarea Inteligentă a Republicii Moldova: implementarea unei viziuni incluzive și durabile de dezvoltare economică (SMART Moldova), are loc cartografi erea potențialului economic, celui în domeniul cercetării și inovării existent, iar raportul urmează a fi prezentat toamna curentă.
Ținând cont că la moment una din cele mai mari probleme pentru investitorii străini, cât și companiile autohtone constă în lipsa cadrelor califi cate, Ministerul Economiei și Infrastructurii a înfi ințat Colegiul de Inginerie cu statut de instituție publică de învățământ profesional tehnic, cu sediul în cadrul Subzonei ZEL „Bălți” din orașul Strășeni, care după obținerea certifi catelor necesare de acreditare va începe pregătirea specialiștilor pentru companiile care activează în Moldova.

-Domnule Calmîc, ați vorbit despre schimbarea abordărilor, atragerea investițiilor, noi proiecte cu participarea companiilor străine… Ce face Guvernul, Ministerul Economiei și Infrastructurii pentru a convinge investorii străini să vină în Moldova?
-Guvernul Filip, care este unul pro-business, a depus eforturi uriașe, și aceasta nu este o lipsă de modestie din partea unui membru al acestui Executiv, de a convinge partenerii de dezvoltare, companiile străine că după o perioadă de ”vremuri tulbure”, când doar într-un an au fost 5 primminiștri, s-a creat o situație de stabilitate politică, economică, socială, etc. S-a muncit din greu…
Noi am reușit să restabilim încrederea partenerilor străini de dezvoltare în legalitatea și acțiunile promovate de Guvern. Am reușit nu doar să convingem companiile străine din diferite state să vină cu investiții, dar am creat și un mediu de afaceri atractiv – moratoriu la controale pentru 9 luni de zile, concomitent s-a redus numărul organelor de control de la 60 la 13 instituții guvernamentale și 5 regulatori independenți, s-au eliminat sute de acte permisive și alte documente de acest gen de la 415 la 150 , s-a consolidat și optimizat sistemul de raportare la fisc și statistică, creat facilități fiscale pentru investitorii importanți, schimbat numeroase acte legislative, care facilitează activitateaagenților economici, etc. Da, aceste procese, și nu trebuie să ascundem, au avut și oponenți în interior, dar ne reușit și avem rezultate. De exemplu, recent, unui studiu efectuat de Global Location Trends indică că Moldova este una dintre ţările lumii în care anul trecut au fost create cele mai multe locuri de muncă în raport cu numărul populației, țara noastră situându-se pe locul 6 al clasamentului, mai sus ca Irlanda, România, etc. Poziția a șasea în clasament se datorează în special sectorului automotive. În urma negocierilor cu Guvernul de la Chişinău, 15 companii din Germania, Statele Unite, Japonia, Austria şi Italia au investit în acest sector şi au creat astfel peste 12.500 de locuri de muncă. Moldovenii care lucrează la aceste fi rme produc componente și software pentru mașini de marca MB, BMW, Ford, Nissan, Volvo şi Skoda. Valoarea exporturilor se ridică la peste 400 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă o pondere de 20 la sută din totalul exporturilor. Potrivit estimărilor, în 2018 numărul locurilor de muncă în acest sector se va dubla.
Acest indiciu, în opinia mea, este o confi rmare că strategiile și politicile elaborate și implicate de Guvernul Filip sunt efi ciente și corecte, care aduc doar benefi cii Republicii Moldova atât pe plan intern, cât și extern.
În prezent, se realizează tot mai multe proiecte investiționale în sectorul real al economiei, proiecte industriale mari, orientate spre export. Aici vorbim despre companii cu renume precum Draexlmaier, Sumitomo, Fujikura, Gebauer&Griller. Aceste companii deja activează în țară urmând în timpul apropiat să se extindă. Însă, sunt și companii noi care intenționează să investească în
Republica Moldova, negocierile cu acestea se află la o etapă avansată, iar până la finalizarea negocierilor companiile au solicitat să nu fie mediatizată informația. Investițiile companiilor mari sunt în creștere, în special în cadrul zonelor economice libere, care constituie o atracție pentru investitorii străini şi autohtoni, activitatea cărora fi ind orientată preponderent spre producția industrială cu valoare adăugată înaltă, destinată exportului. Pentru anul 2018 planifi căm realizarea a 4 proiecte mari, cu care ne aflăm la o etapă avansată de discuții, cu un potențial investițional de circa 70 milioane dolari SUA. Mizăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem și contractele semnate.
Analizele noastre mai indică că în ianuarie-iunie 2017 activitatea investițională a înregistrat o creștere de 2,5%, în prețuri comparabile, față de perioada similară a anului 2016, a fluxului de investiții în active imobilizate, volumul cărora a constituit 6175,6 milioane lei în prețuri curente. Această majorare a investițiilor în active imobilizate a fost determinată de restabilirea fi nanțării proiectelor investiționale ale statului. Pe surse de fi nanțare a activității investiționale, investițiile din bugetul de stat s-au majorat cu 57,6%, cele din bugetele unităților administrativ-teritoriale – cu 31,4%, mijloacele investitorilor străini – cu 27,8%, iar mijloacele proprii ale agenților economici şi populației s-au diminuat cu 3,6%. Conform prognozei din luna iulie, în anul 2017 se așteaptă ca investițiile să înregistreze o creștere reală de 3,5%, iar în anii 2018-2020 creșterea se va încadra în intervalul cuprins între 4%-8%. Pentru îmbunătățirea competitivității acum doi ani a fost aprobată „Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova”, în care sunt stabilite obiectivele și măsurile concrete pentru îmbunătățirea competitivității pe 10 domenii economice. Analizele ne demonstrează că în cei doi ani nivelul mediu de implementare a acestei foi este de circa 60%. Cele mai bune rezultate de implementare pentru anul 2016 au fost înregistrate la compartimentele Infrastructura calității – 71%, Facilitarea comerțului – 74%, Impozitarea și administrarea fi scală – 81% și Concurența – 90%. În prezent, s-a inițiat elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030, după care în conformitate
cu prioritățile și obiectivele stabilite în aceasta, va fi lansată elaborarea Strategiei de industrializare a țării pentru perioada 2020-2030 cu suportul GIZ și UNIDO. În același timp, până la sfârșitul anului 2017 este planifi cat elaborarea Programului de dezvoltarea industriei pentru perioada anilor 2018-2020.

Statisticile indică că cele mai multe proiecte investiționale sunt realizate automotive și textile, dar sunt sigur că autoritățile sunt interesate în dezvoltarea și altor sectoare. Cum convingeți mediul de afaceri să investească în alte sectoare?
-Cel mai scurt răspuns ar fi – prin toate metodele existente. Dar, desigur, avem programe și strategii bine defi nitivate, care stabilesc clar fi ecare acțiune a autorităților pentru dezvoltare unui sau altui sector/domeniu.
Și ele aduc efecte. De exemplu, acum câteva săptămâni, și-a anunțat intenția de a veni cu o investiție de 3-4 milioane euro în Moldova grupul italian CEO INDUSTRIE CELTEX, care intenționează să construiască în Otaci o fabrică de producere a hârtiei igienice si produselor conexe, orientate spre export.
O platformă aparte pentru promovarea Republicii Moldova, precum și atragerea investitorilor în țara noastră o reprezintă săptămâna de afaceri ”Moldova Business Week”, care este organizată anual de Ministerul Economiei și Infrastructurii în parteneriat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului (MIEPO).
Ediția din anul curent, a fost organizată în perioada 3 – 6 octombrie și a inclus peste 30 de evenimente de afaceri, structurate pe 12 paneluri de discuții, susținute de 50 de speakeri în fața a peste 1000 de participanți. Cu alte cuvinte, pentru o săptămână am reușit să transformăm Chișinăul într-o capitală a antreprenoriatului, în care am comunicat investitorilor viziunea Guvernului privind direcțiile de dezvoltare a țării și a sectoarelor în care sunt invitați să facă investiți, condițiile pe care le oferim, dar și exemplele de reușită ale investitorilor din Republica Moldova. De asemenea, am arătat că țara noastră are o economie deschisă, în continuă creștere, cu acces liber pe piețele internaționale atât din Est, cât și din Vest.
Dacă e să facem o primă analiză a rezultatelor, atunci constatăm că deja avem confi rmate investiții directe de peste 1,5 milioane de euro și semnate peste 10 contracte de export a mărfurilor autohtone peste hotarele țării. Vorbind de investițiile menționate, trebuie să constatăm că este vorba despre două companii italiene.
O companie va investi peste 1 milion de euro, care se va specializa pe creșterea grâului, porumbului și altor produse bio, care vor fi exportate pe piața UE. Cea de a doua companie italiană va investi circa 500 mii euro, care va fi efectuată de un grup mare de producători din Torino, ce vor deschide o fabrică de prelucrare a fi erului și oțelului în Moldova.
Ne propunem ca la următoarea ediție, din 2018, să atragem un număr mai mare atât a companiilor autohtone, cât și a partenerilor din alte state. Deja au început pregătirile pentru o nouă ediție. Ne implicăm la maxim pentru că dorim să transformăm Republica Moldova într-un furnizor regional de produse și servicii de calitate atât pentru piața internă, cât și cea externă.

-Una dintre componente esențiale pentru creșterea economică a țării o reprezintă invențiile din partea diasporei. Ce programe dezvoltă autoritățile și ministerul pentru a oferi posibilitatea oamenilor din diaspora să revină în țară?
– Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI), are mai multe instrumente menite să atragă diaspora în procesul investițional din țară. Unul din cele mai solicitate programe din ultimii ani este Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”. Este o inițiativă fi nanțată din banii UE și gestionată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) care are menirea de a oferi o șansă–n plus migranților de a reveni la baștină și de a-și iniția propria afacere. Acest program are un impact valoros și vădit, pentru că dincolo de dezvoltarea mediului de afaceri, contribuie la revenirea concetățenilor noștri acasă, la integrarea familiei, la deschiderea noilor locuri de muncă și cel mai important la stoparea migrației generației tinere. Guvernul Republicii Moldova va susține în continuare realizarea Programului PARE 1+1, deoarece pe lângă faptul că are o componentă foarte puternică socială, considerăm foarte importantă și componenta de instruire antreprenorială și susținere fi nanciară a migranților, care contribuie la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în mediul rural, la dezvoltarea satelor în toate regiunile țării. De curând, Guvernul a majorat plafonul maxim de fi nanțare pentru acest Program de la 200 mii la 250 mii lei. Mai mult, din punct de vedere economic, programul și-a demonstrat eficiența atât prin numărul mare de întreprinderi deschise, cât și prin faptul că la fi ecare leu investit de stat au fost atrase investiții în economie de 3-4 lei. În cei 6 ani de implementare a Programului ”PARE 1+1”, au fost acordate peste 1000 de granturi, create circa 3000 locuri noi de muncă și acordate fi nanțări nerambursabile în sumă de 160 milioane de lei.
O altă inițiativă dezvoltată de MEI prin ODIMM este crearea Incubatoarelor de afaceri. Cele 10 incubatoare deschise până în prezent în teritoriu cu suportul fi nanciar al Uniunii Europene și al guvernului Norvegiei, constituie pilonii dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii din regiunile țării. În raioanele unde au fost deschise incubatoarele de afaceri se observă o accelerare a activității antreprenoriale, iar acest lucru contribuie la dezvoltarea economică a țării, la crearea locurilor de muncă, inclusiv la atragerea migranților de a reveni acasă. Rolul incubatoarelor nu este doar de a deschide noi întreprinderi, ci de a acorda suport companiilor existente pentru a le conecta la proiecte externe de dezvoltare.

-Ce alte programe va iniția și coordona pe viitor MEI pentru stimularea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, femeilor, în special din zonele rurale?
-MEI este într-o continuă căutare, de tatonare a ideilor și sugestiilor pentru susținerea și consolidare a spiritului antreprenorial în rândul diferitor categorii de populație. La ora actuală avem în derulare Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) – destinat persoanelor tinere, cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, care doresc să-şi dezvolte abilități antreprenoriale, să lanseze sau să extindă o afacere proprie în zonele rurale. Prin acest program tinerilor li se oferă instruire antreprenorială și credite preferențiale în valoare de până la 300.000 lei, din care 40% reprezintă porțiunea de grant nerambursabil. Acest program are deja o durată de implementare de 9 ani, iar pentru următorii ani ne gândim împreună cu ODIMM să schimbăm puțin din accente și să ne orientăm spre stimularea ideilor de afaceri inovative ale tinerilor sau alte proiecte pentru a ne adapta cerințelor de modernizare ale pieței. În 2018 vom veni cu un Program nou pentru tineri și alte inițiative pentru mediul de afaceri.
Pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin, avem în derulare 2 proiecte. În toamna anului 2016, Guvernul Republicii Moldova a lansat Programul-pilot ”Femei în Afaceri”, gestionat de către ODIMM. Pentru această inițiativă guvernamentală din bugetul statului vor fi alocate 51,5 milioane lei, iar publicul țintă vor fi femeile care planifi că să-și inițieze sau extindă afacerile, în special în zonele rurale. Acest program va fi implementat pe parcursul a 3 ani și are ca obiectiv promovarea spiritului antreprenorial pentru femeile de la sate, creșterea și dezvoltarea afacerilor, schimbarea percepției inovaționale, sporirea accesului la resurse, servicii și tehnologii moderne. Proiectul este în plină desfășurare și colegii de la ODIMM sunt impresionați de creativitatea și dorința femeilor participante la acest program de ași dezvolta o afacere proprie și de diversitatea ideilor acestora.
Al doilea proiect – “Business Academy for Women”, fi nanțat de UE este orientat spre femeile antreprenoare care au deja au o afacere structurată și niște rezultate în activitatea lor. Prin acest proiect ne dorim să susținem antreprenoarele să își extindă afacerea, să crească cifra de afaceri și să ajungă pe piețele externe.
Mai avem și alte idei, concepte la care se lucrează, ținând cont și de opiniile mediului de afaceri, cu scopul de a crea un climat investițional flexibil și prielnic. La IT Business Forumul ”GOV4ICT”, care a fost organizat la Chișinău în luna septembrie curent, Guvernul și-a anunțat oferta sa pentru comunitatea de afaceri și potențialii investitori, prezentând o oportunitate unică și inovativă de dezvoltare a unui sector strategic al economiei naționale – tehnologia informației, prin crearea parcurilor IT. Parcurile IT urmează să pună baza unei dezvoltări sustenabile a industriei IT din țara noastră, la un nivel calitativ nou, prin oferirea unui mediu de afaceri și mai competitiv pe plan regional, simplifi carea lansării, administrării şi dezvoltării afacerilor în domeniu, posibilitatea de prezență virtuală în IT parc și aplicarea unui impozit unic de 7% din venitul de vânzări. Prin lansarea acestui proiect noi creăm o platformă prin care în țară acced noile tehnologii TIC și se extind pe orizontală, schimbăm structura exporturilor Republicii Moldova prin reorientarea sa spre produse cu valoare adăugată înaltă și să asigurăm bazele unui ecosistem inovațional/creativ ce absoarbe și asimilează noile generații de profesioniști înalt califi cați.

-Domnule Calmîc, dar cum susține statul Republica Moldova susținerea companiilor străine și a exportatorilor autohtoni în procesul de promovare a producției sale, intrare a brand-urilor naționale pe alte piețe, etc?
-Ameliorarea climatului de afaceri, stimularea investițiilor străine și locale, acordarea suportului companiilor la dezvoltarea proiectelor investiționale și accesarea noilor piețe sunt în lista de priorități ale Ministerului Economiei și Infrastructurii și MIEPO. Pentru susținerea companiilor autohtone, promovarea acestora pe diferite piețe, precum și a brandurilor naționale, Guvernul a alocat un buget de circa 35 milioane de lei. Datorită acestei susțineri, prin intermediul MIEPO, în primul semestru al anului curent au fost organizate și fi nanțate 72 de evenimente de afaceri, semnate 68 de contracte de parteneriat, iar pentru a doua jumătate și-a propus alte 84 de acțiuni, dintre care 23 noi. În această perioadă, de susținere au benefi ciat circa 1200 de antreprenori.
De exemplu, dacă anul trecut noi am susținut participarea antreprenorilor moldoveni la 22 de târguri și expoziții internaționale, atunci în primele șase luni ale anului curent numărul acestora a ajuns deja la 21, fi ind semnate 68 de contracte, comparativ cu 91 pe tot parcursul anului 2016. Până la fi nele anului prin intermediul MIEPO va fi asigurată prezenta agenților economici autohtoni la expoziții, summit-uri, festivaluri precum şi tururi informaționale pentru promovarea exporturilor și a investițiilor, care vor avea loc în SUA, Coreea de Sud, Japonia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Elveția, Marea Britanie şi Republica Moldova, etc. Aceste activități vor contribui la creșterea volumului exporturilor, investițiilor străine directe, sporirea competitivității produselor şi serviciilor autohtone, promovarea imaginii țării, precum şi a sectoarelor prioritare. Mai mult, în scopul extinderii exporturilor de produse autohtone pe piața UE, avem o susținere semnifi cativă, prin intermediul diferitor proiecte și programe, din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în special prin Inițiativa ”EU4Business a UE” și Linia de Creditare ”EU4Business-BERD”.
Apropo, linia de creditare și schema de suport reprezintă un program flexibil, care poate acorda susținere diferitor proiecte de modernizare, prin trei abordări diferite de la 300 mii de euro până la 3 milioane euro. Și dacă proiectul este implementat cu succes, atunci linia de grant este de 10 – 15%.
În scopul susținerii agenților economici și investitorilor, Guvernul a elaborat Regulamentului cu privire la subvenționarea creării locurilor de muncă, care stabilește mecanismul de utilizare a mijloacelor fi nanciare alocate din bugetul de stat. Proiectul prevede subvenționarea cu 40 mii lei anual, începând cu anul 2018, fi ecare loc de muncă creat, cu condiția că, solicitantul îndeplinește cumulativ criteriile de eligibilitate, cum ar fi creștere a efectivului de salariați de cel puțin 100 persoane, salariul mediu lunar la întreprindere pentru persoanele angajate nu este mai mic decât 70% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, nu are restanțe la achitarea impozitelor și taxelor față de bugetul public național, etc.

Vă mulțumesc pentru interviu!
-Statisticile indică că cele mai multe proiecte investiționale sunt realizate automotive și textile, dar sunt sigur că autoritățile sunt interesate în dezvoltarea și altor sectoare. Cum convingeți mediul de afaceri să investească în alte sectoare? -Cel mai scurt răspuns ar fi – prin toate metodele existente. Dar, desigur, avem programe și strategii bine defi nitivate, care stabilesc clar fi ecare acțiune a autorităților pentru dezvoltare unui sau altui sector/domeniu. Și ele aduc efecte. De exemplu, acum câteva săptămâni, și-a anunțat intenția de a veni cu o investiție de 3 -4 milioane euro în Moldova grupul italian CEO INDUSTRIE CELTEX, care intenționează să construiască în Otaci o fabrică de producere a hârtiei igienice si produselor conexe, orientate spre export. O platformă aparte pentru promovarea Republicii Moldova, precum și atragerea investitorilor în țara noastră o reprezintă săptămâna de afaceri ”Moldova Business Week”, care este organizată anual de Ministerul Economiei și Infrastructurii în parteneriat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului (MIEPO). Ediția din anul curent, a fost organizată în perioada 3 – 6 octombrie și a inclus peste 30 de evenimente de afaceri, structurate pe 12 paneluri de discuții, susținute de 50 de speakeri în fața a peste 1000 de participanți. Cu alte cuvinte, pentru o săptămână am reușit să transformăm Chișinăul într-o capitală a antreprenoriatului, în care am comunicat investitorilor viziunea Guvernului privind direcțiile de dezvoltare a țării și a sectoarelor în care sunt invitați să facă investiți, condițiile pe care le oferim, dar și exemplele de reușită ale investitorilor din Republica Moldova. De asemenea, am arătat că țara noastră are o economie deschisă, în continuă creștere, cu acces liber pe piețele internaționale atât din Est, cât și din Vest. Dacă e să facem o primă analiză a rezultatelor, atunci constatăm că deja avem confi rmate investiții directe de peste 1,5 milioane de euro și semnate peste 10 contracte de export a mărfurilor autohtone peste hotarele țării. Vorbind de investițiile menționate, trebuie să constatăm că este vorba despre două companii italiene. O companie va investi peste 1 milion de euro, care se va specializa pe creșterea grâului, porumbului și altor produse bio, care vor fi exportate pe piața
UE. Cea de a doua companie italiană va investi circa 500 mii euro, care va fi efectuată de un grup mare de producători din Torino, ce vor deschide o fabrică de prelucrare a fi erului și oțelului în Moldova. Ne propunem ca la următoarea ediție, din 2018, să atragem un număr mai mare atât a companiilor autohtone, cât și a partenerilor din alte state. Deja au început pregătirile pentru o nouă ediție. Ne implicăm la maxim pentru că dorim să transformăm Republica Moldova într-un furnizor regional de produse și servicii de calitate atât pentru piața internă, cât și cea externă.