11101370_10205535712489748_1470723013_nPentru a reabilita reţeaua de drumuri de 9350 de km din Republica Moldova este necesar să fie alocate câte patru miliarde de lei anual timp de zece ani, pentru întreţinere şi reabilitare. Dacă în 2009, doar 9,7% din drumurile naţionale erau în stare bună şi 29% în stare mediocră, la moment avem 41% de drumuri bune şi  29% în stare mediocră. Autorităţile promit că până în 2016-2017 nu vom mai avea drumuri naţionale în stare rea.”Cu cât infrastructura de transport este mai dezvoltată, cu atât potențialul economic al unei regiuni este mai mare și, deci, mai atrăgător pentru investitori. De aceea, pentru a atrage investiții în regiuni, în afară de un mediu de afaceri favorabil, trebuie să le oferim căi de comunicații moderne, integrate în reţelele de transport europene”.

Declaraţia îi aparţine viceprim-ministrului, ministrului Economiei al Republicii Moldova, Stephane Bride, care împreună cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari au efectuat, la finele lunii mai, o vizită de lucru pe traseul Chişinău-Ungheni, aflat în reconstrucţie.

 Reabilitarea drumului naţional R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni şi a drumului ocolitor al oraşului Ungheni, va cuprinde un traseu cu o lungime de aproximativ 92 de kilometri, care necesită o investiţie de 80 de milioane de euro (circa 1,6 miliarde de lei), din fondurile alocate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană.

Ministrul Botnari dă asigurări că drumul va fi reabilitat în termenele stabilite

„Avem toate premisele necesare ca de la Chişinău până la Sculeni să existe un drum european. O preocupare majoră rămâne ca toate lucrările planificate să fie efectuate în termen și calitativ”, a declarat  ministrul transporturilor Vasile Botnari.

Cei doi oficiali au vizitat şi lucrările la drumul de ocolire a orașului Ungheni, care va asigura acces direct spre punctul de frontieră Sculeni.

 Proiectul ocolirii orașului Ungheni include construcţia terasamentului, a unui pasaj denivelat peste cale ferată, podeţe, sisteme de colectare şi evacuare a apelor. Investiția pentru acest drum se ridică la 10 milioane de euro, fiind asigurată din grantul Comisiei Europene.

O firmă azeră şi una cehă execută lucrările de reparaţie

O porţiune de drum de 44 de kilometri pe traseul Chişinău-Ungheni-Sculeni, între kilometrul 24 şi 68, va fi reabilitat de firma cehă OHL. Lucrările vor include reconstrucţia rutieră, reabilitarea a 10 poduri şi reconstrucţia podeţelor, valoarea lucrărilor fiind de 27 de milioane de euro. Compania va construi şi drumul de ocolire de 8 kilometri a oraşului Ungheni, pentru acest proiect fiind alocaţi 10,7 milioane de euro.

Azerii de la Evrascon vor reabilita 17,6 kilometri pe drumul Chişinău-Ungheni-Sculeni, între kilometrii 6 şi 24. În contractul de 23,1 milioane de euro, aceştia vor reabilita drumul de-acum şi îl vor extinde până la patru benzi de circulaţie.

Primul contract pentru portughezi

Oficialul a fost prezent la semnarea şi a primului contract din acest an cu firma portugheză MSF Engenharia S.A în valoare de 36,3 milioane de euro, pentru reabilitarea a unui segment de 30 kilometri de pe traseul Bălţi-Sărăteni, ca urmare a unei licitaţii organizate în conformitate cu cerinţele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în domeniul procurărilor.

„În urma realizării acestui proiect, în doi ani, cetăţenii vor avea posibilitate să circule pe un drum bun de la Chişinău până la Bălţi. În acest mod, practic dăm startul unor noi reabilitări de drumuri în 2015”, a declarat ministrul Transporturilor.

Din ce bani se constituie fondul rutier

Fondul rutier se constituie din accizele la carburanţi şi din taxele rutiere. Dacă în 2010 în fondul rutier ajungeau doar 15-20% din accize, în 2013  ajungeau în fond deja 80% din ele.

De regulă, fondul rutier  pentru reabilitarea drumurilor se completează din banii consumatorilor, adică transportatorilor sau din costul carburanţilor.  În SUA acciza reprezintă  60 %, în Europa variază între 52 şi 56 %, pe când la noi acest indicator constituie doar circa 10 % din costul la pompă al carburanţilor. În politica fiscală pentru acest an este  prevăzută o creştere cu 9 % a accizelor, ţinând cont şi de nivelul inflaţiei şi a creşterii PIB-ului. În consecinţă, în 2015 fondul rutier va fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei şi treptat va ajunge la 2 miliarde de lei.

Care sunt beneficiile unei reţele calitative de drumuri

Reabilitarea drumurilor din Republica Moldova va avea un şir de impacturi benefice, contribuind la creşterea economică a ţării. Având o amplasare strategică, Moldova joacă un rol tot mai important în calitate de ţară de frontieră între Uniunea Europeană şi Europa de Est şi va deveni un nod comercial al transportului din regiune,  în cazul în care drumurile vor fi reabilitate şi costurile de logistică vor fi mai mici decât în ţările vecine.

Ţinând cont că economia Republicii Moldova este bazată, în mare măsură, pe agricultură şi industria produselor agricole, o infrastructură rutieră solidă, un transport rutier bine funcţional şi centre logistice multimodale vor permite producătorilor agricoli să-şi comercializeze producţia spre pieţele de desfacere locale şi externe. Reabilitarea drumurilor din ţară va avea impact asupra pieţei forţei de muncă şi va contribui la dezvoltarea unor sectoare netradiţionale, prestatoare de servicii, cum ar fi turismul, spre exemplu.

Drumurile mai bune influențează direct creșterea și dezvoltarea economică prin mai multă căi, numite canale de influență. În practica internațională, cât și în contextul Republicii Moldova, există modele matematice bine calibrate care apreciază exact efectul reabilitării unui kilometru de drum asupra cheltuielilor, veniturilor populației și businessurilor, timpului economisit, accidentelor. Principalele beneficii, aranjate în ordine descrescătoare, sunt:

  • Reducerea costului de operare a vehiculelor (COV), în care intră combustibilul și reparațiile economisite din cauza că drumul este mai bun.
  • Reducerea timpului petrecut în drum de populație, care poate fi ulterior utilizat în scopuri productive sau pentru recreare.
  • Reducerea accidentelor.
  • Trafic adițional atras, inclusiv internațional.