Care este situația actuală a Republicii Moldova privind exportul vinului pe piața internațională?
Avem trei poluri, dacă e să luăm pieţele tradiţionale: Rusia, Kazahstan, Ucraina, Bielorusia, și puţin în Asia. Dacă facem o comparație cu anul 2015, avem o stagnare, chiar puţină scădere a exportului, în Rusia cu 40%, în Bielorusia la fel se observă această situație. În primul rând, aceste ţări trec printr-o criză foarte acută, din cauza sancţiunilor din partea Comunităţii Internaţionale, dar și din cauza concurenței. În al doilea rând, vinurile care au fost exportate anterior în Rusia, acum se exportă prin intermediul întreprinderilor din Găgăuzia. Au fost introduse taxe pentru vinurile moldoveneşti care în Rusia au intrat pe alt segment de preţ, segment pe care concurează cu vinurile franceze, italiene. În Bielorusia livrăm mai multă materie primă, vinuri brute pentru spumant, deoarece este convenabilă politica privind transferarea TVA-lui. Dacă e să vorbim de Europa Centrală, înregistrăm o
creştere în România, Cehia, Republicile Baltice şi Germania, cea mai mare creștere fiind în Polonia cu aproximativ 20%. Al treilea pol sunt pieţele pe care le descoperim acum: China şi SUA. În SUA am rămas la nivelul anului 2015,
fiindcă nu am avut mijloace să progresăm, să finanţăm măsurile pe care ni le-am planificat. În China, din anul
2013 până la momentul actual, se înregistrează o creştere de 15%. Dacă luăm la nivel global, 40% dintre
vinuri sunt exportate pe piaţa CSI, 50% pe celelalte pieţi, pe care le-am menționat deja, şi 10%
în China, SUA şi unele ţări din Africa.

 

Care sunt obiectivele și strategiile de marketing ale Oficiului Naţional al Viei şi Vinului?
Desigur că ne propunem să continuăm promovarea brandului vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”
pe piețele strategice. Mijloacele bănești de care dispunem pentru anul viitor o să le concentrăm pe pieţele care sunt aproape de noi: Polonia, Cehia, Slovacia, România. Se vor desfășura evenimente strategice pentru promovarea în cel mai eficient mod a vinului nostru moldovenesc. Avem obiective foarte clare, pentru fiecare piaţă. Avem o
anvelopă financiară pentru a susține activitățile noastre, precum și un program specific pentru a adapta produsele
noastre la cerinţele altor pieți. De exemplu, Polonia și China au cerințe puţin mai specifice, dat fiind faptul că
preferă mai mult vinul roşu sec. Avem şi un program de adaptare la gusturile consumatorilor din piețele țintă.
Ziua Națională a Vinului reprezintă un moment esențial pentru a valoriza producția autohtonă vitivinicolă a
Republicii Moldova. Alte elemente fundamentale sunt Școala Vinului, care are ca scop educarea consumatorului; folclorul: cântecele, dansurile, tradiţiile noastre, elemente, pe care vinul le coagulează, le cristalizează, formând un tablou a tot ceea ce reprezintă Moldova. Anul acesta am avut 3 regiuni geografice, care s-au lansat într-un program de calitate a vinurilor cu indicaţia geografică proprie (Codru, Valul lui Traian și Ştefan Vodă). Dacă vorbim despre
Valul lui Traian, unde am avut ocazia să fiu preşedinte asociației de producători, avem cea mai mare diversitate de naţiuni: bulgari, găgăuzi, moldoveni, ruşi, pe care i-am invitat să ne prezinte aceasta diversitate, nu numai a vinului, dar şi a folclorului, și a tradiţiilor gastronomice.

Ce ar trebui să facă fiecare regiune pentru a produce vinul cu IGP?
Se ştie bine că vinul, ca să fie caracteristic, trebuie să aibă indicaţii bine controlate şi origine protejată. Noi am primit ca moştenire o viticultură de masă anonimă. Aveam 2 soiuri: Aligote şi Rcaţiteli, care constituie 40 % din toate vinurile albe. Avem nişte soiuri care nu sunt valorificate, precum cele indigene de Rara Neagră, Feteasca Neagră, Feteasca Albă, Feteasca Regală. Sunt convins că cu subvenţiile pe care le avem, în câţiva ani vom atinge acel nivel ca în Italia, unde fiecare zonă va avea faţa ei şi tipicitatea ei. Avem nevoie de 15-20 de ani ca să ajungem la nivelul ţărilor europene cu o viticultură dezvoltată, ca să spunem că da, vinul Feteasca Neagră e de la sud, de la Valul lui Traian. Fiecare zonă are obiectivele şi direcţiile sale de dezvoltare. Ştefan Vodă se va specializa mai mult pe vinuri
de Blend, Rara Neagră, Roşu de Purcari, Merlot. Ei vor continua să aducă la excelenţă vinurile de asamblaj. Cei din centru vor prelucra vinurile albe, aromate, spumante. Cu cei de la sud vom încerca să dezvoltăm vinurile roşii şi licoroase de tipul Pastoral, care va fi reconfigurat ca să fie adaptat gusturilor consumatorilor europeni, „stilul passito”, şi fiecare regiune va avea locul său cu identitatea sa. Avem foarte mult de lucru. Din păcate, noi am pierdut foarte mult timp pe elemente birocratice, ordine date de sus, care jos nu erau înţelese. Acum iniţiativa
vine de jos, noi am scris sarcinile pe care trebuie să le facem, este un control exterior, sunt controale independente,
care disciplinează producătorii. Nu este simplu, dar drumul este trasat şi pentru Oficiul Naţional al Viei și Vinului. Alături de promovarea vinului, avem sarcina de a asigura calitatea acestuia. Avem la moment 5 fabrici, care s-au lansat în DOP (Denumire de Origine Protejată): Bostavan, Purcari, Etceterea, Bravo Wine. Oficiul Naţional al Viei și Vinului va acorda suport în demersul de calitate, fiindcă suntem convinşi că fără calitate nu putem să avem export în Europa.

Republica Moldova are un potenţial foarte important, unicul în lume, și anume cantinele subterane. Cum trebuie să fie valorificate nu doar pentru turişti, dar şi pentru local?
Este un element care ne diferenţiază şi este atractiv și frapant pentru oricine, pentru toţi oaspeţii care ne vizitează. Aveţi dreptate că până în prezent aceste cantine au fost mai mult sau mai puţin închise, una era doar pentru întâlniri la nivel înalt, de protocol, alta mai mult sau mai puțin comercială. Eu am participat la Mileştii Mici la Ziua porților
deschise şi la Cricova la festivalul Must Fest şi am văzut interesul oamenilor de rând care vor să vadă şi să cunoască mai mult. Deci managementul de la fabricile de vin trebuie să tragă mai mare atenţie acestor cerinţe, să le valorifice, să revadă preţurile, care pot fi o problemă, şi pachetele de produse turistice trebuie să fie diferite, accesibile pentru
diferiţi consumatori, accesul să fie mai mult sau mai puţin uşor.

Pe parcursul ultimului an, ONVV, împreună cu partenerul său strategic, Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova, au organizat o serie de master class-uri ghidate de somelieri pentru a spori cultura consumului conștient al vinului de calitate. Spre exemplu, la Ziua Națională a Vinului, doritorii de a se iniția în acest domeniu au avut parte de astfel de sesiuni?
Da, desigur. Ziua Naţională a Vinului este una din sărbătorile cele mai reprezentative şi caracteristice Republicii Moldova. Din 2013 am început să schimbăm puţin faţa Sărbătorii Naţionale, s-o transformăm într-un eveniment
„regional” răsunător pentru a atrage turişti străini, dar și să dezvoltăm pieţea internă. Un obiectiv important al
evenimentului a fost promovarea și dezvoltarea culturii consumului conștient și moderat al vinului de calitate. Și
asta am realizat-o printr-o serie de master-class-uri din cadrul Școlii Vinului, dar și vinăriile au organizat masterclass-uri ghidate de experți somelieri. La sărbătoare au participat 40 de vinării, care au prezentat aproximativ 500 tipuri de vin din anul 2015 și din anul acesta. S-au degustat o diversitate enormă de vinuri din toată Moldova. Noi vom continua să dezvoltăm drumul Vinului, deoarece considerăm important să aducem consumatorul direct la vinării, să facă cunoștință cu procesul de vinificare. Oficiul Naţional al Viei și Vinului a participat financiar la excursiile la vinării, asigurând transportul tur-retur. Astfel, a fost asigurat transportul către 7 vinării, inclusiv către distileria de divinuri din Tiraspol „Kvint”, care pentru prima dată a primit oaspeţi. Fiecare dintre aceste vinării
incluse în Drumul Vinului are o infrastructură a turismului bine dezvoltată şi noi i-am invitat pe participanți să profite de aceasta. În același timp, vreau să menționez că ONVV, împreună cu partenerul său
strategic, Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova, au lansat în 2015 un program denumit „Wine friendly”, în cadrul căruia, localurile care își sporesc calitatea serviciului de vinuri obțin acreditarea „Wine friendly”. Până acum, 22 de localuri au fost acreditate „Wine friendly”. Mai mult, ONVV a implementat deja 3 campanii care au scopul de a educa populația și de a promova cultura consumului vinului de calitate. În cadrul campaniei, în localurile acreditate „Wine friendly” până acum au fost organizate circa 50 de evenimente cu degustări ghidate de somelieri certificați, master-classuri pentru jurnaliști – toate cu scopul de a contribui la dezvoltarea culturii consumului moderat și conștient al vinului de calitate.

Îmi aduc aminte de la bunei că vinul cel mai bun trebuie păstrat în butoi de stejar. Cu timpul, butoiul de stejar a fost înlocuit cu cel din inox. Dvs. sunteți un „profesionist al vinului”. Ce părere
aveți?
Părerea mea personală , în calitate de oenolog, este că butoiul are un impact asupra calității vinului, poate s-o amelioreze, dar poate și s-o distrugă. 4% din vinurile lumii „trec” prin butoi de stejar. Folosirea butoiului
prea mult domină vinul. În general, trebuie să găsim un echilibru, o armonie. Dacă vinul nostru e gata să treacă
prin butoi, butoiul poate sa-i aducă un compliment în calitatea gustativă. E o tendință ce trebuie urmărită.