A rămas în trecut deja, ideea, precum că cetățenii moldoveni care muncesc peste hotare, nu mai doresc să se întoarcă acasă, iar în caz că se întorc, banii agonisiţi îi cheltuiesc pentru necesităţi de consum curent: construcţia şi reparaţia caselor, procurarea de apartamente, automobile, pentru studiile copiilor, pentru nunţi şi cumătrii. Acum tot mai mulți moldoveni care se întorc acasă anume pentru a contribui la dezvoltarea economiei Republicii Moldova. Pentru a-i stimula și ajuta, sunt lansate mai multe proiecte care le vin în întâmpinare. Programul PARE 1+1, este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii.

Până în prezent au fost încheiate 997 contracte de finanțare nerambursabilă.Suma totală a granturilor constituie 177,54 mln.lei .Conform prevederilor HG nr. 972 din 18.10.2010 suma maximă a grantului constituie 200000 lei, respectiv beneficiarii pot obține finanțare nerambursabilă în mărime de 200000 lei.

Unul din beneficiarii programului PARE 1+1 este și Igor Golban, din satul Carahasani, raionul Ștefan-Vodă. Activitatea sa ține de creșterea și comercializarea culturilor nucifere (nuci și migdale) în sistem BIO. Ideea afacerii ia venit,în 2000, în timpul practicii universitare, care din sudul Franţei, în regiunea Lyon.

A fost printre primii care am plantat o livadă de migdale în zonă. Domnul Igor Golban consideră că ”Este un program foarte oportun pentru tinerii antreprenori din RM. Datorită acestui program, compania va lansa cel puțin 7 produse noi pe piața RM în acest an, și anume: fulgi și făină de migdale și nuci, uleiuri presate la rece de migdale, nuci, dovleac, etc, migdale caramelizate, migdale blanșate, și multe alte produse foarte apreciate aici acasă cît și peste hotare.”

Chiar dacă uneori se gândește să plece din țară, spune că a investit prea mult și este o datorie să-și continuie activitatea aici, în Republica Moldova.

”Viitor cred că există aici acasă în RM. Dar pentru a ne atinge scopurile propuse este nevoie cu mari sacrificii. Afacerea depinde foarte mult de condițiile climaterice – în ultimii ani sunt foarte multe riscuri în agricultură (înghețuri, secetă, grindină,…..)” a menționat domnul Golban.

În cadrul Programului, antreprenorii au iniţiat şi dezvoltat noi idei de afaceri, inovative pe piața autohtonă. Astfel, întreprinderile din „PARE 1+1” au fost printre primele care au dezvoltat afaceri în domeniul biomasei (peleţi şi brichete, energie verde), creşterea șinșilelor, struţilor, viperelor, melcilor; cultivarea armurariului, paulowniei, cătinei albe, măceșului, cultivarea lavandei și producerea uleiului esențial de lavandă; spălătorie de rufe self service, producerea produselor de igienă (şerveţele umede) și fabricarea jocurilor/ jucăriilor educative.

Cele mai prospere activități rămân a fi în domeniul producerii mobilei și articolelor din lemn; industriei alimentare (producerea produselor de patiserie) și prestări servicii (servicii de transport –taxi, servicii de turism și agement, servicii medicale și servicii educative pentru copii). De asemenea menționăm că și întreprinderile din agricultură (prestări servicii mecanizate, de păstrare și depozitare, cultivarea fructelor și legumelor în spații protejate, creșterea florilor în sere) sunt activități lucrative.

Igor Furtună, este originar din satul Chetrosu, raionul Drochia. În anul 2014 a beneficiat și el de acest program, revenit din Italia, unde a muncit 14 ani. Afacerea sa constă în fabricarea și comercializarea biscuiților inspirați de la biscuiții italieni. Produsele Biscottini sunt fabricați pe bază naturală și nu conțin fabricanți. La momentul actual, dorește să-și dezvolte afacerea, să găsească noi piețe de desfacere în zona economică europeană.

a, România etc.

Tatiana Covalciuc este proprietara un autoservice, în orașul Soroca. Este revenită din Spania, unde a locuit mai bine de 16 ani, iar în 2014 a aplicat la program, unde a beneficiat de un grant care a ajutat-o să procure utilajul necesar. Cu toate că se confruntă cu diferite probleme de ordin birocratic, ea spune că acest program este o oportunitate pentru toți acei care doresc să-și deschidă sau să-și dezvolte o afacere în Republica Moldova.

Deoarece mai mulți aplicanți ai Programului sunt din mediul rural, respectiv una din problemele de bază o reprezintă lipsa infrastructurii dezvoltate, lipsa personalului calificat, probleme la nivel de administrare locală (taxe locale înalte, dificultăți în primirea autorizațiilor și altor acte permisive), limitarea resurselor financiare și umane, acces limitat la resurse financiare și cost înalt la împrumuturi, abilități antreprenoriale limitate și lipsă de informare. Cu toate acestea de la an la an numărul aplicanților la Program este în creștere, însă pot beneficia de grant doar un număr limitat de persoane, în limita bugetului aprobat ( circa 210-220 persoane anual). Cazuri de faliment cu lichidare a afacerilor nu sunt înregistrate. Există doar două cazuri de deces a fondatorilor.

Pe parcursul implementării Programului practic toate întreprinderile au o activitate viabilă. Totodată este de menționat faptul că după ce primesc ultima tranșă de finanțare nerambursabilă sunt sub monitorizare timp de doi ani, pe parcursul acestei perioade aceștia beneficiază de consultanță gratuită în domeniul administrării și gestionării afacerii sau sunt ajutați în soluționarea problemelor cu care se confruntă. Respectiv, timp de 2 ani, aceștia nu au dreptul să comercializeze bunurile procurate prin intermediul Programului sau să schimbe fondatorii. Iar după ce ies din perioada de monitorizare sunt în drept să vândă afacerea.

Este îmbucurător faptul că acești tineri au hotărât să se întoarcă acasă și cu expertiza acumulată peste hotare să participe la dezvoltarea Republicii Moldova.

Aliona PURCI