Legislatie - Reforma sistemului de justiţie în Republica MoldovaAtunci când zicem „sistemul justiţiei” noi înţelegem în primul rând sistemul judecătoresc, precum şi celelalte autorităţi care contribuie la înfăptuirea justiţiei, şi anume: organele de urmărire penală, organele procuraturii, avocaţii, notari, mediatori, experţi judiciari, executori judecătoreşti, sistemul penitenciar etc.

În Constituţie – Legea Supremă a Republicii Moldova – foarte bine sunt reflectate valorile Europene, declarând  Republicii Moldova drept un stat de drept, unde valorile supreme sunt democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic. Unde judecătorii sunt independenţi şi imparţiali.

Cu toate acestea societatea civilă este îngrijorată cum aceste declaraţii se realizează în practică. Foarte multe instituţii internaţionale, de la cele mai înalte tribune recomandă şi uneori insistă ca autorităţile competente din Moldova să întreprindă acţiuni hotărâte în vederea reformării sistemului de justiţie pentru a garanta independenţa, eficienţa şi profesionalismul curţilor judecătoreşti şi în particular:

  • sporirea independenţei prin modifi­carea sistemului de numire a judecători­lor;
  • majorarea semnificativă a număru­lui de judecători pentru a asigura exa­minarea cauzelor în termene rezonabile;
  • sporirea eficienţei şi profesionalis­mului judecătorilor;
  • reformarea procuraturii şi a sistemului de urmărire penală, reducerea competenţelor pentru a minimaliza abuzurile de serviciu, etc.

Toate aceste recomandări au în final unul şi acelaşi scop:  consolidarea încrederii populaţiei în justiţia naţională, pentru a spori transparenţa şi predictibilitatea judecăţii, pentru a minimaliza riscurile de violare a drepturilor omului.

Cetăţeanul Republicii Moldova are nevoie azi, dar nu în viitorul îndepărtat, să beneficieze de standardele internaţionale şi europene, cum ar fi:

  • independenţa judecătorului şi conducerea acestuia numai de legislaţia în vigoare;
  • libertatea de exprimare a judecătorilor;
  • competenţa ireproşabilă şi nivelul înalt profesional al cadrelor pentru justiţie, monitorizarea continue a performanţelor individuale ale fiecărui judecător;
  • confidenţialitatea profesională şi imunitatea judecătorilor şi a cadrelor ce înfăptuiesc justiţia;
  • disciplina înaltă şi aplicarea corectă şi eficientă a măsurilor de sancţionare, inclusiv suspendarea şi elibera­rea din funcţie.
  • instituirea institutului de responsabilitate a judecătorilor pentru hotărârile pronunţate.

Nu în ultimul rând, pentru asigurarea transparenţei ac­tului de justiţie şi a activităţii eficiente a instanţelor urmează ca instanţele de judecată să fie asigurate cu săli de şedinţe spaţioase, care ar permite par­ticiparea publicului larg la actul de justiţie, dar nu în birourile judecătorilor, după cum este organizată azi activitatea absolutei majorităţi a judecă­torilor, în o sală de circa 10 m pătraţi, unde câte o dată nu este loc nici pentru părţile dosarului, nemaivorbind de publicul larg.

Cu toate acestea noi deseori suntem martori că politicul nu doreşte să accepte, sau acceptă cu greu, necesitatea asigurării inde­pendenţei reale a puterii judecătoreşti. El are tendinţe de in­fluenţare, de supunere a sistemului de justiţie intereselor sale. Însă inevitabil este fartul, că se va accepta în legislaţie şi se vor pune în aplicare practică a unor principii şi mecanisme care funcţionea­ză real, aşa cum ele au fost aplicate la timpul său în ţările care deţin azi un nivel ridicat al de­mocraţiei, în care „statul de drept” s-a afirmat şi constituie o necesitate intan­gibilă.

Pe de altă parte şi societatea civilă urmează să deţină un rol activ în acest proces. Compania “Onoris-Legis” SRL deja a lansat un portal www.consultexpert.md, prin care va contribui direct la sporirea culturii juridice a societăţii civile.

Andrei Russu, Administrator