Tatiana CIAGLIC, Mediator, co-fondator Centrul de promovare a medierii ProMediere, ex-președinte al Consiliului de Mediere din Republica Moldova, candidat în membrii Consiliul de Mediere. Demararea reformei justiției și consolidarea profesiei de mediator reprezintă Prioritățile actualului Guvern. Suntem într-un moment prielnic pentru  impulsionarea medierii. Cum putem valorifica potențialul medierii este tema prezentului articol. Medierea a apărut ca o instituție distinctă în Republica Moldov în anul 2007. La momentul actual avem 158 de mediatori cu drept de a exercita activitate de mediere  și 1387 de adresări per an. Pentru comparație, în anul 2020 instanțele de primul nivel au soluționat 172 756 de cauze, curțile de apel – 31 767, iar Curtea Supremă de Justiție – 7 427. Reiese că procentul litigiilor mediate comparativ cu cele judecate este de 0,65%, adică niciun procent! După 13 ani de reforme medierea rămâne în umbră.

Cum putem resuscita medierea? În continuare Vă propunem unele gânduri la acest subiect.

Cine știe ce este medierea? Oamenii din Moldova nu cunosc de mediere, campaniile de informare nu poartă un caracter permanent, iar o strategie de comunicare și promovare a medierii la nivel național nu este implementată. La general, cu unele excepții, informația despre mediere și mediatori nu este accesibilă potențialilor beneficiari, care se adresează cu litigiul său la poliție, avocat, procuratură sau instanță. 

Pentru a informa populația despre mediere este necesar:

  • Revederea/elaborarea și implementarea strategiei și a planului de acțiuni privind comunicarea și promovarea medierii la nivel național, orientat pe grupuri țintă – profesioniști din sectorul justiției, ONG-uri, potențialii beneficiari ai serviciilor de mediere (persoane fizice și juridice, mediul de afaceri, instituții de învățământ de toate nivelele, instituții medico-sanitare, instituțiile APC și APL etc);
  • Introducerea informației despre medierea extrajudiciară în citațiile expediate de organele de stat, cererile de chemare în judecată depuse de organele de stat;
  • Folosirea instrumentelor digitale pentru popularizarea medierii – aplicații mobile, baze de date, boți, etc.;
  • Abilitarea mediatorilor privind promovarea serviciilor sale;
  • Instituirea Centrului național de promovare/informare a medierii (asistență informațională specializată pentru mediatori și beneficiarii serviciilor de mediere).

Unde găsesc un mediator? Toți mediatorii cu drept de a presta servicii de mediere sunt înscriși în Registrul de stat al mediatorilor, informația despre mediatorii este plasată pe site-ul oficial al Consiliului de Mediere și a Ministerului Justiției și este periodic actualizată. În lista publică putem găsi următoarea informație despre mediator: 

  • numele și prenumele; 
  • data eliberării şi numărul atestatului mediatorului; 
  • limba în care mediatorul desfășoară procesul de mediere; 
  • denumirea biroului/organizației de mediere, datele de contact;
  • informația privind suspendarea, încetarea și reluarea activității de mediator.

Această informație ar putea fi completată cu următoarele date ce ar ajuta litiganții să identifice mediatorul potrivit:

  • specializarea (ex. litigii civile, familiale, de muncă, penale etc.);
  • aria geografică de prestare a serviciilor (toată țara sau doar un municipiu, raion etc.);
  • datele de contact (profil pe rețele de socializare, site, etc.).

Putem merge mai departe, odată ce mulți mediatori nu au site sau profil profesional public pe rețelele sociale ar putea fi integrată și următoarea informație de profil a mediatorului:

  • curriculum vitae;
  • calificările profesionale și afilierile;
  • articole publicate;
  • numărul de medieri desfășurate;
  • experiență/numărul de ani de experiență.

Este evident că revederea informației incluse în lista mediatorilor nu trebuie să contravină prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal, pe de altă parte aceste informații sunt menite să promoveze medierea și mediatorii, încrederea în această instituție. Pentru a facilita accesul la informația despre mediatori aceasta trebuie concepută ca o bază de date cu un motor și filtre de căutare cu un design intuitiv și responsiv, instrumente pentru persoane cu necesități speciale. Soluția tehnică trebuie să prevadă modalități facile de contactare a mediatorului. Lista mediatorilor activi este plasată pe unele pagini web ale instanțelor, însă găsirea acestora necesită efort. Prin urmare, link-ul la baza de date propusă urmează a fi integrat ca banner pe site-urile relevante – instanțe de judecată, procuraturi, poliție, primării de ambele nivele, alte instituții de stat  și partenerii, ONG-uri, site-uri profesionale relevante.

Ce perspective au mediatorii? Profesia de mediator este relativ nouă în Republica Moldova, reglementată și profesată la moment de 158 de persoane. Mediatorii sunt egalați în statut și cerințe cu reprezentații altor profesii liberale din justiție – executori, notari, avocați în pofida cererii scăzute a serviciilor de mediere pe piață, dar și onorariile reduse din domeniu. Astfel, un mediator în devenire investește în studii, atestat, birou de mediator (după caz, alternativ, este centrul de mediere), , formarea continuă, cotizații, taxe și impozite pe care trebuie să le plătească indiferent de venitul acumulat. Constatăm că actualmente medierea reprezintă o sursă adițională de venit pentru mediatori, rareori fiind principalul mijloc de câștig pentru persoana care profesează medierea. Un start pentru mediatorii în devenire ar fi medierea garantată de stat, însă Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea condițiilor de achitare din contul statului a serviciilor de mediere în cauze penale, nr. 303 din 21.04.2009 a căzut în desuetudine odată cu adoptarea Legii cu privire la mediere 137 din 03.07.2015. Legea cu privire la mediere nr.137 din 03.07.2015 a înăsprit cerințele pentru accederea în profesie pentru a consolida instituția mediatorului, spori încrederea în acest profesionist și a ridica standardul prestației acestuia. De asemenea, legea a prevăzut o nouă formă de organizare a profesiei de mediator – organizația de mediere, care facilita calea mediatorului scutindu-l de obligația de a institui un birou individual sau asociat de mediatori. La momentul actual avem 5 birouri asociate de mediatori, 36 birouri individuale și 5 organizații de mediere, iar 86 de mediatori practică activitatea în birourile sale de avocat. Constatăm că organizarea activității mediatorului în aspect managerial necesită simplificare. Aceasta ar permite concentrarea mediatorului pe activitatea profesională și investirea în promovare, formare etc. Recomandarea merită atenție mai ales în circumstanțele actuale – nivelul scăzut al cererii serviciilor de mediere, situația specifică a reprezentanților acestei profesii liberale comparativ cu altele.

Medierea obligatorie – între oportunități și riscuri Tot mai des sunt vociferate propuneri de introducere a medierii extrajudiciare obligatorii. Raționamentele propunerii sunt clare – majorarea numărului de adresări la mediatori, care vor duce la majorarea numărului de cauze mediate și, respectiv, sporirea veniturilor mediatorilor. Însă pentru ca lucrurile să se întâmple tocmai așa terenul trebuie pregătit pentru preluarea acestor sarcini. 

  • Asigurarea distribuției mediatorilor cu drept de a presta serviciile de mediere în toate raioanele Republicii Moldova, litiganții urmează să găsească facil mediatorul în aria sa geografică.
  • Mediatorii trebuie să fie disponibili să ofere serviciile sale cu normă întreagă, pentru a informa despre mediere litiganții și să medieze. Sesiunea de informare este gratuită Astfel, indiferent de numărul de procese de mediere desfășurate, sau lipsa acestora, mediatorii trebuie să asigure managementul biroului său de mediator și să ofere gratis sesiuni de informare cu privire la mediere.
  • Nu este exclusă situația în care litiganții vor manifesta dezinteres față de mediere, iar mediatorul doar va elibera o dovadă privind refuzul medierii. Această situație este una normal atât timp cât nu devine o „regulă”. Prin urmare, în acest caz introducerea obligativității medierii va avea un efect invers celui dorit.

Pentru a evita aceste urmări negative pot fi propuse următoarele măsuri:

  • Instituirea unui birou de mediere pe lângă toate instanțele de judecată, unde mediatorii ar putea oferi servicii de mediere și informa despre mediere litiganții;
  • Asigurarea reprezentativității mediatorilor în toate raioanele din Republica Moldova (selectarea și instruirea mediatorilor, instituirea organizațiilor teritoriale de mediere etc.);
  • Evaluarea activității mediatorilor privind oferirea sesiunilor de informare cu privire la mediere;
  • Reconceptualizarea medierii garantate de stat și implementarea noului mecanism al acesteia, ce ar permite susținerea mediatorilor și un bun start în carieră.

Este îmbucurător faptul că Strategia privind asigurarea  independenței și integrității  Sectorului justiției pentru anii 2021-2024 prevede examinarea oportunității instituirii obligativității examinării unor categorii de litigii în procedura medierii până la etapa adresării în instanța de judecată.

Medierea judiciară – alternativa alternativei Medierea este un mijloc alternativ, benevol și amiabil de soluționare a conflictelor, care poate fi aplicat litigiilor în afara procesului de judecată, în cadrul procesului de judecată (până la deliberare) și chiar în cadrul executării hotărârii de judecată. Pentru a oferi servicii de mediere a fost instituită profesia de mediator și format corpul de mediatori. În pofida acestui fapt, în anul 2017 a fost introdusă medierea judiciară, care prevede aplicarea obligatorie a medierii de către judecători. Reforma a anihilat corpul de mediatori, în loc ca mediatorii să contribuie la reducerea poverii instanțelor de judecată, volumul excesiv de lucru al judecătorilor s-a majorat. Aici apare întrebarea dacă avem nevoie de medierea judiciară sa nu. În acest sens este de menționat că Strategia privind asigurarea  independenței și integrității  Sectorului justiției pentru anii 2021-2024 prevedea excluderea medierii judiciare obligatorii.

Medierea – disciplină de studiu Medierea este mai mult decât o instituție juridică, este un concept social, filosofic dacă doriți. Prin urmare, societatea trebuie pregătită pentru a aplica această metodă de soluționare a conflictelor nu doar în loc de judecată dar ca mod de operare firesc. Din acest considerent conceptul medierii trebuie aplicat la grădinița de copii, predat și practicat la școală, universitate și locul de muncă. Medierea va fi utilă ca un subiect al formării profesionale continue în domeniul comunicării, soluționării conflictelor, negocierii, managementului echipei, gestionarea resurselor umane, management etc. În final, toți vor avea doar de câștigat. Facultățile de drept, politologie, asistență socială, psihologie, pedagogie, medicină etc. ar putea introduce această disciplină în curriculum-urile educaționale, potrivit cerințelor Standardelor de formare inițială și continuă a mediatorilor, aprobate prin Hotărârea Consiliului de Mediere nr.1 din 26.02.2016. Acest fapt ar permite participarea studenților la examenul de atestare și, respectiv, profesarea medierii. Un corp de profesioniști care cunosc medierea sunt cei mai buni promotori ai acesteia.

Consolidarea corpului de mediatori Pentru a fortifica medierea este strict necesar ca mediatorii să fie auziți și înțeleși de guvernanți și de colegii săi din sectorul justiției – judecători, procurori, avocați, notari, executori etc. Din păcate, în Republica Moldova nu putem vorbi despre un corp de mediatori distinct, vizibil, ce ar promova interesele lor ca profesioniști, deoarece medierea este preponderent o activitate ocazională pentru mediatori. Guvernanții pot spori reprezentativitatea mediatorilor prin stabilirea unui dialog public și transparent, introducerea pe ordinea de zi a subiectelor relevante profesiei de mediator, organizarea formărilor pentru mediatori, altor evenimente utile (conferințe, mese rotunde cu condiția de a folosi feedback-ul mediatorilor pentru îmbunătățirea cadrului normative, proceselor manageriale etc. Mediatorul este obligat să urmeze instruirea continuă cu o durată de cel puțin 20 de ore academice anual în primii 5 ani de activitate și de cel puțin 10 ore academice anual în fiecare an următor (art.13 alin.(3) al Legii cu privire la mediere nr.137 din 03.07.2015) astfel, participare la aceste formări gratuite ar scuti mediatorul de necesitatea de a investi în formare dar și ar asigura cunoștințe și abilități în aspecte necesare, identificate de practica la nivel național.