Un viitor pentru trecut – Este îmbucurător faptul că patrimoniul cultural a devenit un subiect de interes general, fiind promovat, în ultimii ani, din ce în ce mai mult și în Republica Moldova. Dar ce presupune noțiunea de patrimoniu cultural? Este un concept amplu, stratificat, care își are rădăcinile adînc în trecut. Pe scurt, acesta poate fi definit prin mărturii excepționale ale creativității umane de-a lungul istoriei sale, configurate în monumente și ansambluri istorice și de arhitectură, situri arheologice, peisaje culturale, bunuri mobile cu valoare istorică, artistică, etnografică, științifică. În același timp, această noțiune se extinde și asupra patrimoniului imaterial, subînțelegînd ansambluri de practici, cunoștințe, abilități și obiceiuri ale căror dimensiuni simbolice, tradiționale și practice se contopesc. Patrimoniul cultural al Republicii Moldova este încă puțin explorat, dar merită să fie cunoscut, protejat și valorificat. În acest scop, Uniunea Europeană finanțează implementarea Proiectului Twinning „Suport pentru promovarea patrimoniului cultural în Republica Moldova prin păstrarea și protecția acestuia”, realizat în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Ministerul Proprietății Culturale, Activităților și Turismului din Italia. „Suntem conștienți că dincolo de valoarea intrinsecă a culturii și a patrimoniului cultural, ultimul contribuie la bunăstarea comunității și a popoarelor, la “reziliența” lor, adică la capacitatea de a rezista și a absorbi evenimentele dramatice, în același timp constituind o sursă de inspirație pentru construirea viitorului și poate o sursă pentru dezvoltarea economică durabilă și echitabilă”, susține Luisa De Marco, consilier rezident Twinning. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la protecția patrimoniului cultural al Republicii Moldova prin modernizarea politicilor și modului de gestionare a sectorului patrimoniului cultural în conformitate cu principiile și bunele practici europene. Proiectul a fost lansat în septembrie 2017 și va finaliza în 2019, perioadă în care Republica Moldova va beneficia de sprijinul specialiștilor italieni în domeniu. Pe parcursul anului curent de activitate, au fost organizate seminare teoretice și practice pentru studenții din cadrul Facultății Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice a Moldovei, care s-au finalizat cu o conferință publică privind conservarea patrimoniului construit, două vizite de studiu în Italia și Franța pentru reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, agențiilor subordonate, profesori universitari și cei din cadrul școlilor profesionale și lansarea unui mini-master pentru conservarea patrimoniului arhitectural dedicat profesioniștilor. Una din realizările care a avut un succes major cu multiple solicitări de replicare a fost organizarea unui atelier de lucru dedicat tehnicilor tradiționale de construcție moldovenești pentru elevii școlilor profesionale, desfășurat la Butuceni (Orheiul Vechi) în perioada 20-25 august 2018. Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a ținut să menționeze că: „Proiectele au succes atunci când toți actorii merg în aceeași direcție: partea italiană care gestionează acest proiect, Uniunea Europeană care finanțează acest proiect, elevii care sunt entuziasmați și motivați să se implice în păstrarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, agenții economici locali care tind să păstreze maxim posibil ce a mai rămas. Dacă ne dorim să elaborăm un business-plan pentru dezvoltarea turismului, atunci ar trebui să-l dezvoltăm prin patrimoniul nostru autentic”. Atelierul a fost organizat pentru 20 de elevi din școlile profesional-tehnice din Chișinău și Orhei, având drept obiectiv primar familiarizarea tinerilor – viitori specialiști – cu tehnicile de construcție tradiționale. „A fost o experiență inedită pentru noi”, „Am lucrat asupra obiectelor autentice, departe de sălile de clasă, în mediul  real” ,”Am depus  câte o  părticică de suflet în tot ceea ce am făcut”, sunt câteva dintre mărturiile participanților la atelier. Elevii, asistați de către formatori și meșteșugari locali, au învățat și au aplicat tehnici de  restaurare a ferestrelor și ușilor, de realizare a zidăriei cu chirpici din lut și paie, precum și a tencuielilor tradiționale și acoperișurilor din șindrilă. Mai mult ca atât, participanții au avut ocazia să urmărească cum se desfășoară o „clacă” tradițională moldovenească. Anatolie Botnaru, proprietarul Complexului „Eco Resort Butuceni”: „Toate casele de la sate se construiau cândva prin clacă. Veneau toți sătenii, făceau această clacă; astăzi îi făceau casa cuiva, după asta i-o făceau altcuiva și tot așa. Toate casele prin sate se făceau prin această metodă”. Prin acest atelier, s-a urmărit trasarea unei „punți” spre obiceiurile și practicile străbune de construcție în societatea moldovenească și readucerea acestora în utilizare pentru a asigura durabilitatea patrimoniului cultural național. Acesta a fost un prim pas de reapropiere de tradițiile de construcție moldovenești în speranța că acestea vor trăi și se vor moderniza întru asigurarea eco – durabilității patrimoniului construit.

 

________________________________________________________________________

 

Un futuro per il passato – È incoraggiante constatare come il patrimonio culturale sia diventato un tema di interesse generale, sempre più ampiamente promosso, nell’arco degli ultimi anni anche in Moldova.
Ma cosa intendiamo per patrimonio culturale? E’ un concetto ampio, stratificato, che affonda le radici in secoli di storia… in modo sintetico può essere definito come testimonianza eccezionale della creatività umana nel corso della sua storia, può prendere la forma di  monumenti e complessi storici e di architettura, siti archeologici, paesaggi culturali, beni mobili con valore storico, artistico, etnografico, scientifico, ma si estende anche al patrimonio immateriale,  inteso come insieme di pratiche, conoscenze, abilità e tradizioni in cui dimensioni simobliche, rituali e pratiche si fondono. Il territorio della Repubblica di Moldova conserva un patrimonio culturale ancora poco noto che merita invece di essere conosciuto, protetto e valorizzato. A questo fine, l’Unione Europea finanzia l’attuazione di un Progetto Twinning volto al ”Supporto nella promozione del patrimonio culturale nella Repubblica di Moldova, attraverso la conservazione e protezione di questo” realizzato in parteneriato con il Ministero dell’Educazione, Cultura e Ricerca della Repubblica di Moldova ed il Ministero dei Beni e delle Attività Culturali e del Turismo della Repubblica Italiana. „Si è ormai consapevoli che al di là del valore intrinseco della cultura e del patrimonio culturale, questo contribuisce al benessere delle comunità e dei popoli, alla loro ‚resilienza’, cioè la capacità di riprendersi e assorbire eventi traumatici, costituisce sorgente di ispirazione per la costruzione del futuro e può essere fonte di sviluppo economico sostenibile ed equo”, afferma Luisa De Marco, Consigliera Residente del Progetto di gemellaggio. L’obiettivo generale del progetto è di contribuire alla protezione del patrimonio culturale della Moldova attraverso la modernizzazione delle politiche e la gestione del settore patrimonio culturale in conformità ai principi ed alle buone pratiche europee. Il progetto è iniziato a settembre 2017 e si concluderà tra un anno, periodo in cui la Repubblica di Moldova trarrà vantaggio dal supporto di specialisti italiani in questo campo. In questo anno di attività sono stati organizzati seminari teorici e pratici per gli studenti della Facoltà di Architettura e Urbanistica dell’Università Tecnica della Moldova culminati con una conferenza pubblica sulla conservazione del patrimoino costruito e le conoscenze che attiva; due visite studio in Italia e Francia per lo staff del Ministero dell’educazione, cultura e ricerca e delle agenzie subordinate e per i docenti universitari e VET; il lancio di un mini-master per la cosnervazione del patirmonio architettonico dedicato ai professionisti. Una delle realizzazioni che ha avuto il amggior successo e numerose richieste di replica , è stata l’organizzazione di un workshop dedicato alle „Tecniche di costruzione tradizionali moldave” per gli studenti delle scuole professionali, svolto a Butuceni (Orheiul Vechi) dal 20 – 25 Agosto 2018. Ion Ștefăniță, il direttore dell’Agenzia di Ispezione e di Restauro dei Monumenti ha affermato che: „i progetti hannoo successo quando tutti gli attori vanno nella stessa direzione: la parte italiana che gestisce questo progetto, l’Unione Europea che finanzia questo progetto, gli studenti che sono entusiasti e motivati a partecipare al mantenimento di questo patrimonio e , ultimo ma non meno importante, gli agenti economici locali che sono inclini a mantenere il più possibile ciò che rimane. Se vogliamo procedere con un business plan per sviluppare il turismo, allora sviluppiamolo attraverso il nostro patrimonio autentico.” Il workshop era destinato a 20 alunni delle scuole professional-tecniche di Chisinau e Orhei, e aveva come obiettivo primario la familiarizzazione dei giovani – futuri specialisti – con le tecniche di costruzione tradizionali „è stata un’esperienza innedita per noi”, „Abbiamo lavorato su oggetti autentici, lontano dalle aule, nell’ambiente reale” , „Abbiamo messo l’anima in tutto ciò che abbiamo fatto” affermano gli alunni – participanti al workshop. Gli studenti, assistiti da formatori e artigiani locali, hanno imparato e hanno messo in atto tecniche per il restauro di finestre e porte, la costruzione di murature con argilla e paglia,  la realizzazione di intonaci tradizionali,  coperture in scandole. Inoltre, i partecipanti hanno avuto l’opportunità di vedere una tradizionale „claca*” moldava (claca* – lavoro occasionale di gruppo a beneficio di un individuo o della comunità, non retribuito). Anatolie Botnaru, proprietario del complesso „Eco Resort Butuceni”: „Tutte le case dei villaggi una volta erano costruite durante la „claca”. Venivano tutti gli abitanti del villaggio a lavorare insieme; oggi costruivano la casa di qualcuno, dopodiché lo costruivano a qualcun altro, e così via. Tutte le case nei villaggi sono state realizzate con questo metodo. „Con questo workshop si è voluto tracciare un „ponte” verso i costumi e le antiche pratiche costruttive e comunitarie moldave ed il riutilizzo delle tecniche di costruzione tradizionali per la sostenibilità del patrimonio culturale nazionale. Il workshop è stato un primo passo verso la riappropriazione dei saperi e delle tecniche costruttive tradizionali moldave e si spera che altri seguiranno, così da far continuare a vivere e modernizzare questi metodi, per un ambiente costruito più eco -sostenibile.

Autori: Luisa de Marco, Marcela Esanu