Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) este una dintre cele mai reprezentative asociații din domeniul industriei prelucrătoare, care exprimă interesele producătorilor din acest sector, în consolidarea eforturilor lor pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri si investițional mai bun in Republica Moldova. Asociația a fost creată la finele anului 2013, la inițiativa membrilor sai -întreprinderi a caror activitate este legată, în principal, de sectorul industriei prelucrătoare al Republicii Moldova și de prestarea serviciilor conexe acestui sector. APIP urmărește să promoveze, să susțină și să apere interesele membrilor săi în relațiile cu autoritățile publice și cu alte părți terțe, atât pe plan național, cât și internațional. Suntem convinși că acest deziderat poate fi atins doar prin intermediul unui dialog permanent, deschis și transparent cu autoritățile publice si cu alte părți implicate în elaborarea si implementarea deciziilor de politici publice, dar și printr-o participare activă a celor vizați de efectele acestor politici, la procesul decizional. La sfârșitul anului 2017, APIP reunea în jur de 30 membri:companii internaționale și naționale, printre care se regăsesc asemenea nume cunoscute în industria națională precum  Zorile, Moldagrotehnica, Introscop, Răut, alături de companii şi investitori cu renume la nivel internațional, precum Draexlmaier Automotive,  Gebauer & Griller, Lear Corporation, La Triveneta Cavi Development, Sumitomo Electric (SE) Bordnetze etc., ce întrunesc împreună un potențial de cca. 15000 angajați (aprox. 11%  din totalul angajaților din industria Republicii Moldova).

Vorbind de o asociație reprezentativă, în Consiliul de Administrare, care este organul permanent de conducere al APIP, sunt mandatați reprezentanți companiilor diverse atât ca gen de activitate și formă de proprietate, dar și a capitalului și a structurii organizatorice, astfel ca interesele tuturor categoriilor de întreprinderi să fie respectate și promovate. 

Marin Ciobanu Președinte – Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare – Președinte al Consiliului pentru Dezvoltare Strategică și Instituțională, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți  – Administrator principal Zona Economică Liiberă ”Bălți”

Zona Economică Liberă ”Bălți” sub egida Dlui Ciobanu, care a stat la bazele creării și dezvoltării zonei libere, în pofida faptului că este cea mai tânără zonă (creată la 04 martie 2010), a reușit să obțină rezultate care cumulativ, se egalează cu rezultatele celorlalte 6 zone libere de pe teritoriul Republicii Moldova, atât la capitolul investiții cât și locuri de muncă create.

ZEL ”Bălți” în cifre și date:

11 subzone în toate cele 3 Regiuni de Dezvoltare ale țării cu o suprafață de 245 ha;
Circa 150 milioane USD investiții;
Peste 5000 angajați, cu un salariu mediu de peste 9000 lei.

________________________________________________________________________

Igor Corman – Președinte al Parlamentului (2013-2015) Director Sumitomo ElectricBordnetze (SEBN) SRL

Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN) este o companie japoneză-germană, specializată în producerea și furnizarea de cabluri și alte componente pentru industria de automobile. SEBN face parte din grupul internațional Sumitomo Electric Industries Group, care include aproximativ 331 de filiale în mai mult de 33 de țări din întreaga lume. În Republica Moldova SEBN activează din 2016, pe teritoriul subzonei din mun. Orhei a Zonei Economice Libere ”Bălți”, creată în special pentru implementarea proiectului investițional al companiei Sumitomo. Astfel pe un teritoriu de 8 ha, a fost construită o hală modernă, cu capacitatea de circa 27 mii mp, unde vor activa peste 2500 de persoane.

SEBN în cifre și date: 180 mii de angajați la nivel mondial; 331 filiale în peste 33 de țări ale lumii; Producător cu renume de cablaje, piese și componente electronice.

________________________________________________________________________

 

Valeriu Cosarciuc – ex-ministru al Agriculturii și Industriei Alimenatare
Președinte a Federației Naționale a Fermierilor din Republica Moldova
Director – MOLDAGROTEHNICA SA

Persoană cu experiență atât în mediul de afaceri cît și public, în calitate de Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Întreprinderea Moldagrotehnica sub egida Dlui Cosarciuc treptat revine la locul său de odinioară în domeniul producerii maşinilor agricole. Circa 70 la sută din utilajele şi maşinile produse de Moldagrotehnica sunt exportate în ţări ca Rusia, România, Ucraina sau Polonia. Moldagrotehnica în cifre și date: 400 angajați; Producător și furnizor de utilaj agricol pentru pregătire, semănare, cultivare și recoltare; Exportator de utilaj agricol în Germania, România, Slovenia, Austria și Olanda.

________________________________________________________________________

 

Valeriu Bodiu – Director General INTROSCOP SA. 

Dl Bodiu a reușit să transforme o întreprindere autohtonă de model post-sovietic într-o întreprindere europeană, focusată pe cooperări internaționale, inclusiv și prin ridicarea standardelor de producere și a managementului calității. Grație acestor modernizări,întreprinderea a reușit să obțină contracte cu firme cu renume din domeniul automobilistic precum Leoni și Sumitomo. INTROSCOP în cifre și date: Producere pe un teritoriu de 50.000 mp, 40.000 de unități de cablaje zilnic.

________________________________________________________________________

 

Alexandru Bordeianu – Director financiar ICS DRÄXLMAIER SRL DRÄXLMAIER esteoîntreprindere cu capital german, care a investit în Moldova circa 80 milioane USD și are peste 5000 angajați. Actualmente întreprinderea dezvoltă producere în 3 locații, iar în 2018 urează să se extindă și la sudul țării – în mun. Cahul. DRÄXLMAIER nu este doar o întreprindere axată pe producere și profit, dar și activă din punct de vedere social, fiind prima întreprindere care a aplicat elemente ale instruirii duale în pregătirea angajaților în colaborare cu astfel de instituții de învățământ precum Școala profesională nr.5 din Bălți, Universitatea de Stat ”Alecu Russo”. DRÄXLMAIER  în cifre și date: Peste 60.000 de angajați la nivel mondial; Mai mult de 60 de locații în peste 20 de ţări;
Clienți: Audi, BMW, Jaguar, Land Rover, Maserati, Mercedes-Benz, Porsche, VW, LB.

________________________________________________________________________

 

Marian Lefter – Director ICS Lear Corporation SRL 

Lear Corporation este o întreprindere cu capital american care activează pe piața Republicii Moldova, în cadrul ZEL ”Ungheni – Business”, din 2010. Lear Corporation are peste 1900 angajați în Republica Moldova, care muncesc în trei ture pentru a produce huse pentru automobile.

Lear Corporation în cifre și date: 156 mii angajați la nivel mondial; 256 locații pe toate cele 4 continente;

________________________________________________________________________

Ion Cojocari – Director RĂUT SA 

Parcul Industrial Răut este o întreprindere specializată în construcția echipamentelor pentru industria marină și crearea, fabricarea și mentenanța echipamentelor hidroacustice, antenelor hidroacustice și transformatoarelor cu o istorie de peste 70 de ani.

PI Răut în cifre și date: 600 mii euro – investiții anuale în infrastructură; 50 mii mp – clădiri și infrastructură disponibilă;

________________________________________________________________________

Scopul principal al APIP este îmbunătățirea climatului investițional, precum și promovarea interesele membrilor săi. Prin prisma acțiunilor întreprinse de APIP în acest scop, anul 2017 a fost unul foarte rezultativ deoarece s-a reușit soluționarea unei probleme care de mult timp cauza bariere enorme în activitatea întreprinderilor rezidente din zonele economice libere, și anume evacuarea deșeurilor de pe teritoriul zonelor libere. În conformitate cu legislația în vigoare deșeurile scoase din zonele economice libere (ZEL) pe teritoriul RM sau în afara RM sunt tratate ca importuri. Respectiv, rezidenții ZEL se confruntau cu probleme majore când încercau să scoată deșeurile de pe teritoriul ZEL pentru comercializare, prelucrare, distrugere, depozitare sau alte scopuri. Anumitor categorii de deșeuri le era interzis ”importul” în RM, scoaterea altora era însoțită de bariere de nedepășit legate de perfectarea declarațiilor vamale, plata drepturilor de import, etc. În consecință, pe teritoriul ZEL s-au acumulat pe parcursul a mai mult de 5 ani cantități enorme de deșeuri de producție, precum bobine deteriorate, baterii (acumulatoare) uzate, etc. Dacă această situație nu era soluționată urgent, ZEL riscau să se transforme din ”istorii de succes” în depozite pentru deșeuri. Asociația, în numele membrilor săi, a înaintat Comisiei parlamentare ”Economie, buget şi finanțe” propunerile necesare pentru ca această problemă să fie depășită. Urmare a măsurilor întreprinse de APIP, la 30 decembrie 2017 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la nivel legislativ,amendamentelepropusepentru soluționarea problemei respective.

O altă problemă soluționată cu succesde către APIP a fost cea apărută după 01 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a art. 14 al Convenției Pan Europene, care interzice restituirea deplină sau parțială a taxelor de import percepute la mărfurile de origine non-UE care, după prelucrare pe teritoriul vamal al RM, sunt reexportate sub formă de mărfuri prelucrate (așa-numitul regim ”DRAWBACK”). Regimul DRAWBACK permitea reducerea semnificativă a cheltuielilor legate de plata taxelor vamale pentru produsele de origine non-UE, utilizate de către întreprinderile din industria prelucrătoare, dar odată cu anularea acestui regim permisiv, întreprinderile din țara noastră s-au pomenit pe neașteptate în situația neprevazută de a suporta cheltuieli enorme legate de plata taxelor vamale la materia primă și părțile componente importate, chiar dacă acestee erau utilizate pentru producerea mărfurilor destinate exportului. Intervenția APIP, sub formă de propuneri legislative a permis reducerea a taxelor vamale la unele materiale/materii prime folosite la producerea mărfurilor reexportate de către companiile din industria prelucrătoarepână la nivelul minim de 1%. În rezultat, economiile anuale de costuri doar ale întreprinderilor din industria automotivă a RM au constituit circa 1 milion 70 mii Euro. Mai important, însă, rezolvarea operativă a acestei probleme a permis realizarea unor proiecte investiționale majore în industria automotivă din RM, care, în caz contrar, riscau să fie pierdute. Trebuie să ținem cont că, cu astfel de probleme se confruntă investitorii strategici din țara noastră, precum Draexlmaier Automotive, GG Cables & Wires, Coroplast, Introscop etc., companii care creează mii de locuri de muncă bine plătite și care contribuie cu surse financiare substanțiale la formarea bugetului țării. Or, soluționarea unor astfel de situații nu doar asigură confortul în activitatea investitorilor existenți, ci, mult mai important,contribuie la îmbunătățirea mediului investițional, care, la rândul său, reprezintă factorul hotărâtor în atragerea altor companii străine. Iar dacă dorim ca Republica Moldova să fie atractivă pentru investițiile străine directe și să avem mai multe companii de genul celor celor care sunt membre ale APIP, trebuie nu doar să acționăm ca pompierii, încercând să stingem ”incendiile” apărute ca urmare a unor decizii neinspirate, care afectează calitatea mediului investițional și de afaceri, ci să regândim în complex situația și să schimbăm radical paradigma dezvoltării economice. Asociația deja întreprinde măsuri concrete în acest sens, înaintând încă în 2015 propunerea de elaborare a unui ProgramNațional de Industrializare și formulândpentru acestaacțiuni fiabile de îmbunătățire a mediului de afaceri și de creare a unor platforme industriale pentru atragerea investițiilor.Printre alte acțiuni menite să încurajeze mediul de afaceri este și proiectul pilot de pregătire a forței de muncă calificate, după modelul german de instruire duală. Acest proiect s-a materializat în 2015 prin crearea Colegiului de Inginerie, procesul de instruire în cadrul căruiaurmează a fi lansat începând cu anii de studii 2018-2019, iar până atunci se va efectua pregătirea instituției în conformitate cu standardele și elementele specifice sistemului dual: colaborarea și parteneriatul cu mediul privat, care urmează să se implice nu doar prin finanțare, dar și în procesul de selectare, admitere și pregătire profesională a viitorilor angajați. În acest scop au fost identificate primele specialități, care urmează să fie predate în cadrul Colegiului, la solicitarea și în parteneriat cu agenții economici (tehnician mecatronică; tehnician mentenanță electromecanică-automatică echipamente industriale; tehnician în industria textilă).Activitatea Colegiului se va axa pe racordarea studiilor profesionale la necesitățile  economiei și pieței muncii, cu accent pe formarea forței de muncă cu abilități profesionale specifice specialităților și cerințelor partenerilor duali. În cadrul celor 3 specialități noi, studenții vor fi instruiți pentru a deprinde următoarele competențe: Strunjire și frezare;  Prelucrarea metalelor (tăiere, îndoire, sudare); Tratare termică; Măsurare și testare, printare, gravare; Robotizare; Tehnologia automatizării în construcția de mașini. În acest scop, în cadrul procedurilor de achiziție publică inițiate cu suportul Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi procurat și utilajul ce va fi utilizat în procesul de instruire pentru dezvoltarea competențelor respective.

Un alt proiect inițiat cu scopul sporirii competitivității întreprinderilor din Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) este crearea Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic (CITT) din RDN (la Bălți), care va contribui la facilitarea inovării, cercetării, transferului tehnologic, susținerea start-upurilor în domeniul afacerilor inovative. APIP va exercita managementul acestui Centru, în conformitate cu Memorandumul încheiat cu părțile participante (Proiectul de Competitivitateîn Moldova al USAID, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Primăria mun. Bălți, Agenția de Dezvoltare Regională Nord, Universitatea de Stat ”Alecu Russo”, Asociația ATIC).Pentru sectorul privat, acest Centru va aduce mai multe beneficii, printre care: Testarea ideilor și proiectelor noi; Acces la forță de muncă calificată; Cooperarea cu studenții și profesorii în implementarea proiectelor inovaționale; Identificarea studenților promițători în vederea posibilei lor angajări; Acces la infrastructură pentru proiecte inovaționale; Posibilitatea de a prototipa și modela idei de produse; Acces la potențial de cercetare și dezvoltare; Sporirea atractivității de angajare la companiile cu care colaborează Centrul, etc.

Printre obiectivele APIP se numără și promovarea companiilor autohtone pe plan internațional, facilitarea contactelor membrilor Asociației cu marile firme și companii industriale din străinatate. Un pas în acest sens l-a constituit semnarea, în luna noiembrie 2017 la Zagreb, a Memorandumului de înțelegere dintre APIP și Asociația Croată a Patronatelor, în corespundere cu care părțile au convenit să colaboreze și să se susțină reciproc în promovarea legăturilor dintre întreprinderile membre ale celor 2 asociații.